Ultimele comentarii

  • Andrei: Eu am o problema de care m-am lovit in ultimii 2 ani, cultiv...
  • Phlox: @Adriana: Cu ma...
  • Phlox: @cornelia: Posi...
  • Phlox: @erdélyi zoltán...
  • Phlox: @blindu mihaela gab...
  • Phlox: @Alexandru D: A...

Foile de ceapă: infuzie, fiertură şi colorant

foi_de_ceapaCopil fiind, (cele mai frumoase si duioase amintiri în copilarie s-au cuibarit) urmaream, cu mare luare aminte, maiestria într-ale bucatarelii, a bunicii mele. În mintea mea, ceapa, era un fel de Baba Dochie dolofana si înforfonata toata, de-ti dadeau lacrimile. Care o fi fost legatura? Poate, povestile bunicii spuse cu farmec, în vreme ce trebaluia, iute si cu folos, prin cuhnia plina de miresme încântatoare. Desigur cojoacele poarta vina asemanarii.

Uite, despre dânsele vreau eu sa va povestesc câte ceva. Asa de mult am ajuns sa respect foile de ceapa, încât într-o buna zi mi-am suflecat mânecile si, vitejeste, m-am pus pe alcatuirea unei expuneri scrise ca prinos acestui atât de darnic si prielnic „deseu”. Deseu. Ce urât, si câta lipsa de consideratie fata de aceasta binefacatoare altruista. Ea, foaia de ceapa, tata tâfnoasa, iute de gura, dar ostoitoare a atâtor hibe si betesuguri si, deopotriva, artista plastica în vopsirea oualor pascale, a pânzeturilor sau cositelor; ea fi – va personajul principal al povestirii mele. Iar povestirea va sa fie despre cum ne ajutam de ea în gradina.

Iata ce trebuie sa stim: […]

Citeste mai departe…

Ingrasaminte la indemana oricui: partea 1/2

dsc_7721_resizeParafrazând  arhicunoscutul principiu al lui Antoine Lavoisier nu greşim cu nimic dacă îl punem la loc de cinste drept deviza a bunului gospodar: Nimic nu se pierde, totul se transformă…. în favoarea recoltei!

In orice gospodărie există deşeuri alimentare. Corect? De cele mai multe ori le zvârlim degrabă, cu dispreţ, la coşul de gunoi.

Ţţţţţ. Nu-i bine. La loc comanda! Cum, „la loc comanda”?! Doar nu vrei să le păstrăm??!! Şi cu mirosurile ce facem? Eu n-am grădină ca să le arunc la compost!

Dar, probabil că ai plante de apartament. Nu insist asupra cojilor de fructe sau legume, pe care, dealtminteri, nu e greu să le punem la uscat, pentru ca mai apoi să le adăpostim în pungi de hârtie până la prima folosinţă. Despre acest lucru am mai vorbit şi o să revin cu alt prilej. Eu am în vedere, acum, altele, şi anume: „zaţurile” de cafea şi ceai – unu; apoi   cojile de ou – doi; urmează foile de ceapă şi usturoi – trei; şi, piesa de rezistenţă,  cenuşa de lemn – patru . […]

Citeste mai departe…

Compost din iarba cosita

iarba taiata in lada de compostÎn peregrinările mele, fie ele net sau fie ele poteci adevărate, m-am întâlnit cu oameni, necăjiţi nevoie mare, cărora le stătea în drum grămada de iarbă. Şedeau ei pe gânduri profunde, căznindu-se să găsească o întrebuinţare cu noimă strânsurii de iarbă crudă, bolborosind vorbe de ocară dulce la adresa mândreţei de smarald.

Nu putea ea, sărmana, să le şoptească câte şi mai câte ştie ea să făptuiască. Ştie a hrăni, ştie a ţese păturică pentru creşteri felurite, ştie a umbri şi ostoi setea, ştie a bolborosi chimicării gustoase şi pline de sănătate, şi mai ales are ea o măiestrie aparte să îmbete văzduhul cu arome fel de fel. Ei, la arome trebuie să băgăm seamă. E modul ei de a ne anunţa că ceva merge bine sau prost.

Iarba cosită are o mare concentraţie de azot (N), dar şi de umiditate. Iarba umedă, mai ales, are năravul de a bloca aerarea. Dacă ne apucăm doar s-o strângem morman fireşte că vom avea dreptate s-o bodogănim că e în plus la noi în bătătură. Pentru că ea se va încălzi, va deveni lipicioasă şi se va apuca să putrezească.

Bufeurile ei, sub forma de amoniac numai aromă dulce nu e! Adio aer curat şi dătător de stare de bine! Nici masca de gaze nu va face faţa miasmelor. Bine, vor spune unii, şi ce trebuie să facem? […]

Citeste mai departe…

Producerea răsadurilor

Acest articol este partea a doua dintr-o serie de trei articole. Prima parte a prezentat tratarea și călirea semințelor culese din grădină, iar din partea a treia poți afla totul despre plantarea răsadurilor afară în grădină.

dsc_6765Cu producerea răsadurilor vom avea ceva treaba, pentru că va trebui sa ţinem seama de o serie de factori, care ne vor ajuta la obţinerea unui rezultat mai mult decât mulţumitor. Si anume, vom tine seama de regimul de lumina, CO2, apa, substanţe minerale, regimul de convieţuire. O sa încerc sa le prezint cat mai succint.

După însămânţare, (nu stau sa mai descriu ce fel de substrat folosim, pentru ca fiecare dintre noi este adeptul unui anumit tip) recipientele, fie ca sunt răsadniţe, paharele, pastile de turba sau orice altceva ne convine. Mulţi folosesc jumătăţi de coji de ou, cofrajele de la oua sau confecţionează din fâşii de ziar pus in câteva straturi, asta pentru ca sa evite repicarea ulterioara, mai ales când vorbim de ardei sau vinete, care sunt foarte sensibile la repicat. Recipientele le acoperim cu folii de plastic, si se pun intr-un spaţiu in care temperatura sa fie aproximativ de 18-20 grade C pana la răsărire. Ei, si daca exista posibilitatea, cele mai potrivite sunt foliile de culoare roz sau orange, dat fiind ca imita cel mai bine lumina zilei însorite chiar si in zilele mohorâte. După ce seminţele încep sa încolţească si plăntuţele sunt in stadiu de “mică buclă” scoatem folia si scădem temperatura. […]

Citeste mai departe…

Săparea de toamnă în grădină

saparea-de-toamna-in-gradinaDeși părerile despre această lucrare sunt împărțite, eu încerc în fiecare an să fac săparea de toamnă în grădina de legume. Am atât motive subiective cât și obiective pentru a forța această lucrare deloc ușoară. Iată ce se zice în literatura de specialitate despre avantajele săpăturii adânci de toamnă: […]

Citeste mai departe…

Pagina 1 din 3123