|
|
 Oul. Vă puteţi imagina câte atribute pozitive într-un singur plod? Ia să ne gândim: „cine a fost primul – oul sau găina”, sau „Oul lui Columb”, sau „te porţi cu el ca si cu un ou”, „merge ca pe ouă”, sau “ca să faci omletă, trebuie să spargi nişte ouă” cu varianta” – “nu poţi face omleta fără să spargi ouăle”, mă rog, înţelegeţi voi cum vine treaba.
Uite aşa realizezi cât de important în viaţa omului, şi nu numai a lui, a devenit OUL. Şi ca să continuu în aceeaşi notă vă voi povesti cum şade treaba şi cu ceea ce rămâne după el. De fapt ce vreau eu să subliniez este că şi cojile sunt la fel de importante. Ce credeţi că vom face cu ele? Nu, nu le aruncăm la gunoi! O să le găsim loc prielnic în gospodăria noastră. Dar, mai întâi, hai să facem un calcul mic: Coaja de la un ou cântăreşte cam 10 gr.; să zicem că familia noastră este alcătuită din 3 membri, iar fiecare membru mănâncă într-o săptămână 3 ouă, atunci, într-un an putem strânge nici mai mult nici mai puţin de 4 – 5 kg de coji de ou. O comoară, ce mai! Ce facem cu ele? Le uscăm, le mărunţim şi le păstrăm în pungi de hârtie până când nevoia o va cere. [...]
Citeste mai departe…
 Este una din acele zile dintr-un noiembrie cam răcoros, dacă nu de-a dreptul friguros, şi mă uit contemplativ pe geamul aburit, gândind poetic la vremea de afară. Nicidecum bacovian, deoarece ziua este însorită, cu un cer limpede, uşor auriu ca şi frunzele copacilor. Stop. Care frunze? Unde-s frunzele? Desigur, a început Marea Desfrunzeală, ultima strigare a Naturii:- Ia neamule frunze! Ieftine şi bune! O dată! De doua ori! De trei ori! Adjudecat doamnei care a strâns 8 saci!
Da, vederea maldărelor de frunze mai mici, mai mari, mai late, mai subţiratice, mai scorojite sau în care mai licăreşte un strop de clorofilă mă pune serios pe gânduri. Gânduri gospodăreşti, desigur. Ce minunăţie de material pentru viitorul pământ de frunze! Şi, uite aşa, poezia de afară se velnici într-o proză telurică. La propriu. [...]
Citeste mai departe…
Lupta cu gandacul de Colorado: „In chimicale sa ne-mproscam sau cu plante sa ne luptam?”
 Exista, desigur, multe metode de lupta împotriva daunatorilor, în general, încercate de multi dintre cei care cultiva aceasta cultura. Sigur, fiecare dintre cultivatorii de cartofi, fie ei profesionisti, amatori sau mai mult decât amatori, si aici am în vedere pe subsemnata, are metoda sa proprie, mai mult sau mai putin conventionala.
Si cum mie îmi place sa adun nu numai roade, dar si sfaturi, iata ce am gasit. Pe unele dintre ele le-am aplicat deja si, spre surprinderea chiar si a mea, cu succes!
Sa purcedem la dezvaluiri. [...]
Citeste mai departe…
 Azi vreau să vă prezint un articol de interes general din bunăvointa lui phlox (Svetlana) grădinoholică și ea, la fel ca noi toți. Nu zic că sunt 100% de acord cu cele prezentate de ea, dar sunt câteva idei extrem de interesate în rândurile de mai jos, de care fiecare dintre noi ar trebui să țină cont. Eu zic că adevărul este undeva la mijloc, voi ce credeți?
huni
Agricultorul modern (ca e amator sau profesionist) gandeste ca daca pompeaza la greu ingrasaminte de tot felul in plantele lui si daca pudreaza tone de insecticide-fungicide peste ele, gata, a rezolvat problema unei recolte grozave! Nimic mai fals! Este ca si cum ne-am indopa copilul cu vitamine si paravitamine, oligoelemente, suplimente alimentare sintetizate in zeci si sute de pilule-pastile-capsule-picaturi si cu mirare am constata ca el nu se ingrasa, n-are nici pe departe aerul sanatos pe care i l-am dorit si pe deasupra ii mai este si foame! Si asta se intampla de ce? Simplu: copilul nu este HRANIT. Copilul are nevoie de HRANA nu de “ingrasaminte”. [...]
Citeste mai departe…
 Acum câțiva ani nu aveam nicio tangență cu grădinăritul și susțineam cu tărie că grădina de lângă casă este pierdere de vreme, când poți cumpăra orice din piață sau din supermarket. Întâmplarea a făcut să avem norocul de a ne muta într-o casă cu grădină, unde erau deja pomi fructiferi, viță de vie, trandafiri etc. Instinctul meu inițial a fost să curăț locul de toată vegetația ”inutilă”, ca să maximalizez spațiul disponibil.
Bineînțeles mi-am schimbat părerea după ce am gustat prima oară din strugurii de pe via neglijată și am văzut avalanșa de flori din curte. Am început să mă documentez despre îngrijirea viței de vie care nu este chiar trivială, iar rezultatele îngrijirii (nu neapărat 100% corecte) s-au văzut destul de repede, dar a urmat imediat dilema următoare: ce să fac cu recolta? Din diverse motive nu am vrut să fac vin, așa că m-am decis să fac măcar must. [...]
Citeste mai departe…
|
|
Oul. Vă puteţi imagina câte atribute pozitive într-un singur plod? Ia să ne gândim: „cine a fost primul – oul sau găina”, sau „Oul lui Columb”, sau „te porţi cu el ca si cu un ou”, „merge ca pe ouă”, sau “ca să faci omletă, trebuie să spargi nişte ouă” cu varianta” – “nu poţi face omleta fără să spargi ouăle”, mă rog, înţelegeţi voi cum vine treaba.
