|
|
 Da, da, chiar asa, putem semana fara a folosi pamant. Si eu, cand am aflat prima oara, am stat pret de cateva minute in imponderabilitatea surprinderii. Ca sa nu mai lungim vorba si nici sa punem la incercare rabdarea cititorilor, prietenilor nostri, voi intra in subiect.
Este o modalitate de insamantare in cazul in care, din varii motive, nu avem la indemana substrat vegetal sau timpul este intr-atat de dramuit, incat nu permite un spatiu de desfasurare prea larg. Cu alte cuvinte, mai putin pretioase: nu avem timp!
Este o metoda nu doar interesanta si care ne scuteste de cateva operatii intermediare in cresterea traditionala a rasadurilor pentru culturile de baza ( tomate, adei, vinete, varza, etc.) si de flori, dar si eficienta, rezultatul final fiind: timp economisit + recolta imbucuratoare. [...]
Citeste mai departe…
Acest articol este partea a doua dintr-o serie de trei articole. Prima parte a prezentat tratarea și călirea semințelor culese din grădină, iar din partea a treia poți afla totul despre plantarea răsadurilor afară în grădină.
 Cu producerea răsadurilor vom avea ceva treaba, pentru că va trebui sa ţinem seama de o serie de factori, care ne vor ajuta la obţinerea unui rezultat mai mult decât mulţumitor. Si anume, vom tine seama de regimul de lumina, CO2, apa, substanţe minerale, regimul de convieţuire. O sa încerc sa le prezint cat mai succint.
După însămânţare, (nu stau sa mai descriu ce fel de substrat folosim, pentru ca fiecare dintre noi este adeptul unui anumit tip) recipientele, fie ca sunt răsadniţe, paharele, pastile de turba sau orice altceva ne convine. Mulţi folosesc jumătăţi de coji de ou, cofrajele de la oua sau confecţionează din fâşii de ziar pus in câteva straturi, asta pentru ca sa evite repicarea ulterioara, mai ales când vorbim de ardei sau vinete, care sunt foarte sensibile la repicat. Recipientele le acoperim cu folii de plastic, si se pun intr-un spaţiu in care temperatura sa fie aproximativ de 18-20 grade C pana la răsărire. Ei, si daca exista posibilitatea, cele mai potrivite sunt foliile de culoare roz sau orange, dat fiind ca imita cel mai bine lumina zilei însorite chiar si in zilele mohorâte. După ce seminţele încep sa încolţească si plăntuţele sunt in stadiu de “mică buclă” scoatem folia si scădem temperatura. [...]
Citeste mai departe…
Încet-încet ne apropiem de vremea semănatului, iar cu această ocazie Phlox a pregătit un material extrem de util celor care sunt la începuturi în grădinărit și nu numai. Eu zic, că toată lumea care vrea să producă legume din semințe proprii are ce învăța din seria de articole pe această temă. Aztăzi vă prezint primul episod din trilogie, care are următoarele capitole:
- Tratarea și călirea semințelor
- Producerea răsadurilor
- Plantarea răsadurilor în grădină
(huni)
 Învăţămintele ce urmează sunt pentru cei ca mine: afoni într-ale grădinăriei; sau mai bine zis pentru grădinari de duminică.
Îmi doresc, de multa vreme, sa găsesc un “ghid” de grădinărit pentru amatori, pentru cei ca mine, care se ocupa de grădinărit după ureche – parafrazând un cunoscut blog – care au timp o data la săptămână, în cel mai fericit caz, dar, care cu ardoare doresc să – şi demonstreze că o pot face cu propriile puteri, şi anume legumicultura . Legumicultura… Cam preţios, pentru noi, ăştia, neaveniţii.
Si pentru că, fie n-am ştiut unde sa caut, fie că nu există, fie ceea ce am găsit este tratat intr-un limbaj mult prea specializat pentru înţelegerea mea, m-am hotărât să iau taurul de coarne, cum s-ar zice, şi încet, dar sigur, am cules de ici – de colo sfaturi, secrete, reţete, experienţe si încerc, umil, sa le pun pe hârtie pentru alţi pasionaţi de grădina. Nu ştiu ce a ieşit, dar vi le împărtăşesc. [...]
Citeste mai departe…
|
|
Da, da, chiar asa, putem semana fara a folosi pamant. Si eu, cand am aflat prima oara, am stat pret de cateva minute in imponderabilitatea surprinderii. Ca sa nu mai lungim vorba si nici sa punem la incercare rabdarea cititorilor, prietenilor nostri, voi intra in subiect.
