Ultimele comentarii

Doctorul de pomi: curse si momeli [3/3]

paduchii pe partea inferioara a frunzelorGândacul de mai, cine n-a auzit de el! Sau, mai bine spus, cui nu i-a dat bătăi de cap acest zgomotos si lacom vizitator nocturn al livezilor. Pentru a lupta împotriva lui exista câteva variante. Acum, fireşte, fiecăruia cum ii vine la indemna. Uitaţi ce am găsit eu cotrobăind printr-o veche colecţie de reviste dedicate grădinii:

1. Cel mai simplu remediu este acela prin care  afânam cu sârg de jur-împrejurul pomilor/arbuştilor fructiferi. In cazul acesta, pentru ca NU săpam  la adâncime, nici n-ar fi nevoie, putem culege larvele albicioase si grăsane, dar si gândacii maronii, ca pe cartofii noi.

2. Mult mai folositor, este sa semănam trifoi alb in jurul pomilor, sau prin preajma lor. Se spune ca 100 gr de sămânţă sunt suficiente pentru un pom/arbust.

3. Este cunoscut faptul ca acest gândac este un bandit nocturn. Activitatea sa începe la lăsarea serii. Aşa ca ii vom pregăti una sau mai multe curse :

– in preajma pomilor/arbuştilor, din loc in loc, daca livada este mare, montăm surse de lumină (becuri de 40 w sau făclii). Sub acestea, cate un recipient cu apa sărata, in care am picurat nişte gaz lampant (cam 10 picături). “Cărăbuşii” vor dănţui ce vor dănţui pe lângă sursa de lumina si vor cădea, răpuşi de osteneală, in recipientul cu lichid. Apoi nu ne rămâne decât să-i culegem si să-i distrugem.

– bunicii noştri întindeau cearceafuri albe, in spatele cărora montau surse de lumina. Pe suprafaţa luminata, se strâng mai ales gândacii masculi. Se culeg, şi se distrug. Fără ei femelele nu mai au cum depune ouăle.

– o alta capcana, de asta data întinsa gândacilor femele, este aceea de a plasa din loc in loc grămezi de bălegar sau de compost. Femelele  se vor grăbi sa depună ouăle in aceste grămezi. Ce ne rămâne noua de făcut este ca toamna, sa împrăştiem stratul organic si sa culegem larvele dolofane cu care vom hrăni pasările cerului sau pe cele din ograda. Unde mai pui ca putem împuşca doi iepuri, pardon, dăunători, dintr-un foc, pentru că si coropişniţelor le place mult sa se cuibărească in astfel de grămezi. […]

Citeste mai departe…

Doctorul de pomi: retete impotriva făinării (coacăz, agriş,etc.) [2/3]

agrisFăinarea este un beteşug tare supărător şi distrugător în rândul multor culturi: se cramponează mai ales de bostănoase –  castraveţi, dovleci şi dovlecei, se agaţă de tomate, se ia de coacăzi şi agrişi, caută pricină trandafirilor, clematişilor, phloxilor. De aceea am căutat ac de cojocul ei, în carul cu fân. Şi ce credeţi?! Da, l-am găsit!! L-am dibuit în carul cu paie, mai precis.

Dar trebuie să vă spun un mic secret: depozitarea soluţiei păgubitoare de ciuperci se face in recipiente închise la culoare, ţinute in spatii neluminate, iar stropirea se va facedoar seara sau pe timp noros, dar nu ploios, fireşte. De ce ne ferim de lumina soarelui? Secretul este ca bacteriile care se dezvolta in urma macerării paielor, fanului, mraniţei, pier la lumina soarelui. […]

Citeste mai departe…

Doctorul de pomi: retete [1/3]

pom1Era o vreme, la începuturi de grădinărit, când pomii şi arbuştii mei, e drept, puţini la număr, aveau mare nevoie de un doctor. Unii mă sfătuiau să dau cu nuş’ce otravă, alţii cu verde-de-paris!. Este clar, mi-am spus, oamenii aceştia sunt defecţi.

Nu sunt un priceput in ale pomiculturii. Aş zice că, dimpotrivă.

Sunt un grădinar de ocazie, fără pretenţii de omniscient, dar, căruia îi place mult să afle lucruri folositoare, nedăunătoare ambientului. Nu puteam lăsa bunătate de făuritori de fructe să moară năpădiţi de  insecte păgubitoare. Aşa că, am căutat în negura aducerilor aminte, în reviste vetuste, dar cu multe lucruri ce trezesc interes, am întrebat şi găsit sfaturi şi răspunsuri la oameni pricepuţi şi înţelepţi. Şi, ca să nu mi se şteargă din memorie, le-am însemnat în catastiful meu de lucruri bune de reţinut. Nu mi-a fost de ajuns. Am ţinut morţiş să văd cum şi dacă funcţionează aceste poveţe.

Drept este că nu sunt putini cei care cred ca am devenit un fel de Don Qijote de Brebu, in fuste. […]

Citeste mai departe…

TEI (Traduceri Ecologice Independente)

Azi am adăugat un nou blog în blogroll: agricultura sustenabila. Colega mea, inegalabila phlox mi-a trimis linkul, iar initiativa din acest articol mi se pare foarte interesantă, citez:

Îndrăzim să visăm: traducere cu traducere, vom pune la dispoziţie conaţionalilor nededaţi în ale limbilor străine lucrările de care este nevoie ca să grădinărească fără biocide, întru obţinerea de hrană curată şi care să nu coste viaţa fluturilor şi puritate apelor freatice. Credem cu străşnicie că putem face ceva pentru a-i ajuta pe cei care vor să producă hrana local, la scară mică şi fără inputuri energetice masive. Credem că soarta noastră este diferită de cea a prizonierilor unui sistem care produce fructele în America de Sud, le coace în cala unui vas şi le vinde în anoste ambalaje de carton într-un supermarket. Credem, şi nu vom obosi să credem.[…]

[…]

Citeste mai departe…

Cenușăreasa, prințesa ogrăzii: cum folosim cenușa în grădină (3/3)

cenusaSper că deja am reuşit să vă pun în temă şi cu o altă însuşire binefăcătoare a cenuşii, cea de leac împtriva bolilor (făinare, phytophtora şi alte boli micotice) şi dăunătorilor.

Cum păstrăm cenuşa

Cenuşa se păstrează ferită de umezeală. O cenuşă plouată nu mai e bună, săraca, de nimic, deoarece toate bunătăţile din ea se duc pe…apa sâmbetei! Mai ales potasiul şi microelementele. Eu o colectez într-un bidon pentru murat varza, ieşit din uz, sau în diferite recipiente cu capac, rămase de la zugrăvit. Nu păstrez în recipiente metalice pe termen lung, să nu dau idei moleculelor să se ia la harţă sau la dănţuială. […]

Citeste mai departe…

Pagina 1 din 512345