Iris Sibirica și Ensanata (sau hanashobu – iris japonez)

Siberianul..jpgCine crede ca spațiile de pe lângă heleșteie sau iazuri, ca si cele din colțurile ușor umbroase ale grădinii nu pot fi decorate cu Iriși, se înșeală amarnic. Pentru acest mic neajuns au fost aduși pe lume Iris sibirica si Iris ensata. Primii – sfioși si maiestuoși deopotrivă, ceilalți – originali, exotici, impresionanți. Tufa, chiar si fără flori, este un regal pentru priviri: zveltă si maiestuoasă la cel japonez, și  o adevărata fântână arteziană in varii nuanțe de verde, la cel siberian. Florile Irisului sibirica, chiar dacă nu sunt la fel de împăunate ca cele ale irisului germanica, si nici parfumate, te farmecă prin forma si  coloritul lor deosebit de originale. Tija florală este ramificată si poartă pe ea un număr mai redus de flori – 2-4. Să nu ne necăjim, însă, deoarece numărul mai mic de flori este compensat cu numărul mult  mai mare de tije florale dintr-o tufa de iris sibirica. […]

Citeste mai departe…

Iris pseudacorus (iris de apă) și spuria

Irisul Pseudacorus

Iris pseudacorus.jpgAu strâns și țin doar pentru ei toate calitățile laolaltă: sunt decorativi, nepretențioși, rezistenți la uscăciune, la umezeală, la boli și dăunători, la vânt și ger. Am omis ceva? Nu cred.

Despre cine vorbesc? Despre irișii Pseudacorus, sau Irișii de apa, deoarece nu-mi place sa–i denumesc „de baltă”.
Tufa sa impunătoare cu frunze verde-smarald, ușor căzătoare, ascund tije florale ce poarta o multitudine de flori: 10-14 la număr. Florile nu sunt mari și moțate? Și ce dacă?! În schimb sunt delicate, de un galben la care alți iriși râvnesc cu nesaț, iar pata ocru-portocalie le da un aer aristocratic de invidiat. Exista și soiuri, mai rar, e drept, cu floare albă (Iris p. alba), dar și soiuri cu frunzele dungate (I p. variegata). […]

Citeste mai departe…

Iris germanica și iris pumila

Iris germanica

I.germanica Constant Wattez.jpgDacă vreți fluturi multicolori si arome invidiate de cei mai pretențioși parfumeri, plantați in gradina IRISI! Din zori de primăvară până in miez de iunie, aceste plante – pe cât de elegante, grațioase, superbe, spectaculoase pe atât de modeste in pretenții-  vor colora grădina voastră in nuanțe pastelate, irizate, puternice sau strălucitoare.
Nu voi intra in amănunte strict tehnice, dar pot să vă spun că Irisul germanica, indiferent că este scund, mediu, înalt sau voluminos, va sta la loc de cinste si sub formă de bordură, și in plan secund, și singur, in colturi luminoase de grădină și sub conifere, și laolaltă cu rododendronii, bulboasele, iar  lista nu se încheie aici, pentru că el se potrivește cu oricine din lumea vegetală. […]

Citeste mai departe…

Bujorul și mazărea

bujorul-paeonia-officinalis-5V-aţi gândit, vreodată, să mijlociți un rendez-vous, un tête-à-tête, un five o’clock la Coana Mița intre D-l Bujor si D-ra Mazăre? Eu am făcut-o, și nu mi-a părut rău deloc.

Cândva, în copilărie, am văzut rezultatul unei astfel de îmbinări și m-am gândit că n-ar fi rău să le aranjez, și la mine în grădină, o astfel de întrevedere mai mult, sau mai puțin tainică. Cuprinsul moșiei mele măsoară, anevoie, vreo 340 m², și cum nu aș renunța, în ruptul capului, la prietenii și prietenele mele perene, încerc mereu fel de fel de combinații, idei, planuri năstrușnice, dar benefice și potrivite cu ce au ei/ele de trebuință.

Prin urmare, mi-am plantat lalele printre căpșuni, fasole la poale de pomi fructiferi, castraveți și bob printre zmeur, coacăzi și agriși. Am văzut că se înțeleg și se bucură de vecinătatea reciprocă și mi-am adus aminte de copilărie și de grădina gazdei la care trăgeam toată vara, într-un sătuc de pe lângă St. Petersburg. […]

Citeste mai departe…

Musca poftitoare de ceapa

musca cepei
A venit primăvara! Ce vreme minunată! Soare, cald, aer îmbălsămat de florile de vișin, păpădiile joacă tontoroiul pe unde apucă fălindu-se cu pălăriile galbene!

Nu vă lăsați pradă visării! Fiți  vigilenți! Este  taman vremea EI !

Cum a cui? A Deliei. Frumos nume, n-am ce zice, dar nu va lăsați înșelați de aparente! E o Babă, o Babă Cloanță! Numele ei adevărat este  Delia antiqua, sau mai pe limba noastră, musca de ceapă.

Înainte de toate ar fi bine să  demascam  această devoratoare de parpangele.

Chiar dacă se asemuiește destul de mult cu enervanta muscă obișnuită, pe madam Delia antiqua  o trădează veșmintele de culoare gri-cenușiu cu pete si dungi negricioase, este o idee mai pitică, aproximativ 6 mm, dar stă cocoțată pe niște picioroange lungi. Progeniturile ei, larvele, sunt de culoare alb-gălbuie și au o lungime de aproape 10 mm.

Ce ar mai trebui să știm? […]

Citeste mai departe…

Pagina 1 din 1312345678910...Ultima »