Ultimele comentarii

  • Phlox: @Andra: Mulciul...
  • Phlox: @Bunatati din Natur...
  • Bunatati din Natura: Sper ca toata lumea e bine sanatoasa. Am o intrebare de...
  • Phlox: @Robert: @...
  • Andra: Buna ziua! Incepand de anul acesta vreau sa folosesc mulciul...
  • Reparatii frigidere: Multumesc am primit mesajul de la dv ,am mutat capsuni am pu...

Doctorul de pomi: retete impotriva făinării (coacăz, agriş,etc.) [2/3]

agrisFăinarea este un beteşug tare supărător şi distrugător în rândul multor culturi: se cramponează mai ales de bostănoase –  castraveţi, dovleci şi dovlecei, se agaţă de tomate, se ia de coacăzi şi agrişi, caută pricină trandafirilor, clematişilor, phloxilor. De aceea am căutat ac de cojocul ei, în carul cu fân. Şi ce credeţi?! Da, l-am găsit!! L-am dibuit în carul cu paie, mai precis.

Dar trebuie să vă spun un mic secret: depozitarea soluţiei păgubitoare de ciuperci se face in recipiente închise la culoare, ţinute in spatii neluminate, iar stropirea se va facedoar seara sau pe timp noros, dar nu ploios, fireşte. De ce ne ferim de lumina soarelui? Secretul este ca bacteriile care se dezvolta in urma macerării paielor, fanului, mraniţei, pier la lumina soarelui.

Maceratul de paie (sau scuturătură de fân, ori floare de fân)

Procedeu: 1 kg. de paie (sau floare de fân/scuturătură de fân) lăsat la descompus măcar o toamnă şi o iarnă, se  pune in 3 l de apă rece şi se lasă la macerat preţ de 3-4 zile intr-un vas netransparent.

În acest răstimp  bacteriile micolitice, răspunzătoare de distrugerea miceliului ciupercii, apuca sa se formeze. Lichidul obţinut după strecurare, se diluează cu apă 1:3 (o parte soluţie şi trei apă). Dacă lăsăm la macerat doar câteva ore (3-5 ore), putem folosi soluţia nediluată. Stropirea se face doar seara, după apusul soarelui. Operaţia se repetă la 7-9 zile, sau mai des, daca timpul este ploios.

Se poate înlocui maceratul de paie cu maceratul din mraniţă (bălegar maturat), care se obţine în acelaşi mod.

Apoi mai avem la îndemâna si:

Pălămida (Susai de câmp)

Macerat: 3,5 kg planta proaspăt culeasa, lăsată sa se pălească la soare, apoi pusa in 10 l de apa si lăsată la macerat 7-8 ore. Se strecoară si se stropeşte abundent, de 3-4 ori,  la interval de 5 zile.

Sau:

Soluţie  de bicarbonat de sodiu 100 gr/10l apa, dar si „Apa de cenuşă” (vezi mai sus Cenuşa)

Plante alungătoare de goange păguboase

Menta, o plantă pe care eu o iubesc nespus, chiar dacă, nu de puţine ori m-a necăjit devenind obraznică, lăţindu-se, după cum avea ea chef. Dar, cum tot răul spre bine, amarul de verdeaţă parfumată antiseptică şi antifungică  este  prielnică scopurilor mele. Fie o plantez sub, în coasta sau lângă pomii şi arbuştii fructiferi, cum este la îndemână, fie iau cate un snop, pe care-l leg fedeleş de picioarele lujerilor şi-l agăţ cu capul în jos, de strajă, vajnic popânzoi, să  bage în sperieţi pe hrăpăreţii dăunători.

În acelaşi scop, stau străjeri la poalele pomilor mei şi tanacetumul, si calomfirul, şi ruta, şi pelinul (de fapt şi pe el îl agăţ printre ramurile fructoşilor mei, în scopul mişelesc de îndepărtare a bietelor gâjgănii flămânde) şi melisa, şi isopul, si salvia. Acum să nu gândiţi că toate acestea, stau ca o salată la picioarele pomilor si arbuştilor. Cu toată bunăvoinţa, nu ar încăpea chiar toate laolaltă. Dar, grija mea a fost, ca în imediata lor apropiere, să proţăpesc aceste faine verzituri odorate.

Din ele, aromaticele toate ce le am prin grădină (menta, salvie, vetricea, ruta, busuioace, cimbru si cimbrişor, calomfir şi muşeţel, sunătoare,  la care pun şi o mână bună de frunze de usturoi si ceapă) le toc şi la 10 l de apă pun cam juma’ de kil de masă verde. Acopăr, o las în soare cam 4 ore şi mai dau cu mestecăul din vreme în vreme, să activez microorganismele. Soluţia este bună de stropit, diluată cam de 5 ori, iar ce rămâne merge la compost sau, dimpreună cu încă vreo 3-4 l de apă stată la soare, va fi pusă pe la rădăcini de pomi şi culturi de toate neamurile, ca desert, cam aşa:

La 1 pom adult – 10l ;

La 1 arbust – 2l

Pe brazde şi pe la plante arătoase din grădină, cam 1,5 l /m2.

Stropesc întotdeauna la fapt de seara, după ce zumzăiala utilă s-a retras pe la casele lor şi când soarele nu mai are ce strica cu ardoarea sa.

Ştevie de câmp (sălbatica)– împotriva dăunătorilor cu corp moale:

Rădăcina mărunţită, cam 300 gr., pusa in 10 l de apa, lăsata cam 3 zile intr-un vas acoperit. Apoi strecuram si cu licoarea asta stropim plantele, pomii sau arbuştii atacaţi de purici/afide sau alte năzbâtii cu corp moale, adică acele distrugătoare care nu au vreo platoşa protectoare.

Coada Calului – un antifungic, adică sperietoare de ciuperci, dar si mare prieten cu sistemul imunitar pe care-l susţine, dezinteresat, în toate campaniile de distrugere a bolilor şi dăunătorilor. Pe lângă toate acestea mai are şi calitatea de a fi antimicrobian şi antiseptic. Infuzia, ca in majoritatea cazurilor de folosire a plantelor, se pregăteşte astfel: 100 gr planta uscata sau 0,5 kg cruda, la 1 l apa. Se lasă la dospit câteva ore, cel mai bine 24, după care se strecoară şi se aplică, in acest caz în proporţie de 1:10 pentru stropit. Lichidul se va păstra în recipiente închise la culoare, bine astupate, şi loc răcoros.

Păpădia – minunată în salatele de primăvară, dătătoare de vigoare şi vioiciune omului, dar de cruntă nimicire a acarianului roş, puricului verde melifer. Licoarea se pregăteşte ca şi cea de coada calului sau pătlagină, galbenele sau pelin,  ruta, calomfir, salvie sau vetricea.

Cu Vetriceaua (tanacetum) treaba stă cam aşa: ca dietă pentru pomi pregătim:

pentru 10l de apă cam 2,5 kg de plantă cruda,  tocată sau 800 gr de plantă uscată la umbră. 2 zile o ţinem, ca mai apoi s-o punem la fiert nu mai mult de ½ de oră. Răcim, strecurăm, diluăm de 2 ori şi stropim PRIMA oară imediat după înflorire, după care de încă 3 -4 ori la răstimp de 5 zile.

Sau, tot la 10 l de apă, 1 kg. de plantă crudă, culeasa in vreme ce sta înflorită ţinută la cald cam 1-2 ore, după care ţinem zeama la foc molcom cam un sfert de ceas, răcim, strecurăm. Se iau cam 100 ml din decoct, amestecam în 10 l de apă caldă cu ceva săpun de casă (40 gr.) sau, în lipsă, cu una-două linguri de detergent de vase sau săpun lichid. Pomii şi arbuştii fructiferi vor fi fericiţi nevoie mare.

Praf de muştar – împotriva moliei coacăzului, agrişului, zmeurului, a viespii negre a coacăzului si agrişului. Aşadar ai nevoie de:

100 gr praf/faina de muştar (de la farmacie)+ 10 l apa. Se lasă la cald cam doua zile, apoi se strecoară prin 2 straturi de tifon, se diluează 1:1. La fiecare 10 l de lichid se adaugă săpun lichid, cam 2 linguri, sau 40 de gr de săpun de casa răzuit si topit.

Reţeta  bombă, folosită de ..in fine…, hă-hăt! în copilăria mea, mi-o aduc aminte atât de limpede, de parcă ar fi fost ieri. Asta pentru că mama a reţinut-o şi a tot folosit-o în mica noastră livadă de 7-8 pomişori. La rândul meu, o pun în aplicare cu mare reuşita.

Sună cam aşa: 2 ceşcuţe cu mahorcă (tutun cât mai  netratat, dacă există posibilitatea de a face rost de foi de tutun este şi mai bine) + 1 pumn de foi de ceapă + 1 pumn de foi de usturoi + un pumn de ace de brad + 1 pumn de coji de citrice + un pumn de cenuşă. Toate ingredientele se pun într-un borcan de sticla de 3 l, apoi se toarnă apă fierbinte pentru a le opări, apoi se acoperă. Borcanul îl punem la loc întunecos şi răcoros cam o săptămână şi, din vreme în vreme, când ne mai aducem aminte, amestecăm. După ce a trecut vremea, strecurăm, stoarcem bine „pulpa”, după care completăm cu apă până se umple borcanul şi adăugăm săpun negru  – 40 gr. (săpun cu gudron, din cel de la plafar, cu care e bine să ne spălăm pe cap când avem mătreţuri), sau, în lipsa lui, săpun de casă sau detergent de vase biodegradabil, lichid (o lingură, hai două). Se pot stropi cu poţiunea asta pomii şi arbuştii fructiferi, dar şi legumele şi florile. Arbuştii şi pomii fructiferi vor fi stropiţi din momentul în care au început mugurii să se înforfoneze, până să se pornească a înflori. Larvele de goange rele cad,  ca secerate, iar recolta este curată. Salata o poţi mânca direct de pe brazdă.

In episodul urmator vom povesti despre curse si momeli, va astept!

 

41 comments to Doctorul de pomi: retete impotriva făinării (coacăz, agriş,etc.) [2/3]

  • Alina

    Multumesc mult, mult pt aceste informatii! Imi vine sa te imbratisez:) pentru capuse cunosti vreo reteta? Stiu ca e offtopic dar am o catelusa care s-a imbolnavit a 3-a oara din cauza lor si nu mai vreau sa ii dau “traditionalele toxine”.
    Numai bine!

    • phlox

      @Alina:
      Hahahahaha! Imbratiseaza-ma cat vrei! 🙂 🙂 Este un schimb de energii benegice, asa ca numa’ de bine e! 🙂 🙂 😉
      Da, stiu. vor veni cu un material de sfaturi. Dar, pana atunci, si asta ca mia-i spus de fetita ta paroasa, iti spun. Noteaza:
      Eliminarea naturala a capuselor se poate face folosind uleiuri de: menta, eucalipt, lavanda, rozmarin, gaultheria procubens cunoscuta si sub denumirile (in engleza) de Eastern teaberry, Checkerberry, Boxberry si American wintergreen. Nu stiu cum ii zice pe la noi.
      Uleiurile se aplica precum produsele chimice, prin picurare, masare in profunzimea pielii, sau prin spray-are. Vom repeta operația după o luna.
      SAU
      Infuzie de busuioc. Eu pe asta il dau si pe toată gazoana , adică iarba, evident, din curtea moșiei, ca sa nu am surprize. prea mari
      Se fierbe 1l de apa, apoi se adauga un pumn plin de planta uscata sau un manunchi de planta verde. Se acopera si se lasa recipientul, cateva ore, invelit cu un prosop, pana se raceste de la sine. Se pulverizeaza prin gradina, casa, curte.
      In cazul capuslor active din martie pana-n octombrie.
      Anul trecut am facut si eu experimentul. Nu stiu daca a reusit sau nu, dar nu m-am intalnit cu nici macar o capusa. S-ar putea doar sa fi avut noroc. Sau nu…
      pe Dasha, am uns-o cu infuzie de lavanda si cu flori de lavanda, puse intr-un tifon. Energic, pe toata blanita, pana la piele, pe burtica, picioare. Nu’s ce sa zic. O fo bine. Vedem anul asta.
      Spor si amor!

  • violeta

    Si eu te imbratisez cu mult drag.Esti o sursa de informatii super .Si eu am multi patrupezi,atat in casa,curte cat si pe strada (8 )de care ma ocup din toate punctele de vedere dar sincer iti spun ca nu-mi permit sa cumpar solutie anti capuse pentru atatea sufletele care nu este nici naturala ci chiar toxica.Am avut si eu probleme anul trecut cu catelul chaniche care s-a imbolnavit si m-a costat tratamentul peste 1000 ron dar l-am salvat.Este o perioada de criza si mancarea pentru ei ma costa peste 300 lei lunar,dar te intreb de unde se cumpara uleiurile astea miraculoase si cam cate picaturi sa le pun?Astept cu mare interes articolele tale,mai ales ca eu nu am habar de agricultura,noi mutandu-ne de la oras de 2 ani la tara si incerc sa ma documentez doar dupa net in toate privintele.Anul trecut am avut probleme cu rosiile,au fost distruse 99% de omizi si ma gandesc sa nu patesc si anul asta la fel.Daca sti ceva despre asta,te rog mult da-mi un sfat (am facut poze la omizi).Iti doresc o saptamana buna si Doamne ajuta!Violeta

    • phlox

      @violeta:
      Violet, inteleg ca si tu esti unul dintre acei nebuni frumosi. Bine ai venit in randul nostru, suntem multi d’astia (si nebuni si frumosi 🙂 :)) pe aici, prin gradina lui Huni!
      Pentru lupta cu tuta absoluta, caci ea este responsabila de progeniturimea asta de omizi mancatoare si stricatoare de tomate, ardei si vinete, vreau sa incerc sa fac un nou material. Numai ca-mi trebuie timp ca sa si incerc ceea ce am gasit si voi mai scotoci sa gasesc. 😉
      Uleiurile eu le iau de la farma naturista. Unele sunt la 5 lei flaconasul, altele la 8. Ii pin cateva picaturici la ceafa (cum faci cu advantixu’ sau frontlainu’)si masezi sa intre in pielicica. Mai pun intr-un recipient cu apa, aici vor fi cam 10 picaturi sau mai multe, in functie de siuatie, si frec burtica, blanita, bine-bine. Poti folosi un “atomizor” (fie iei unul din cele de la picaturi nazale, deja folosit, fie un bidonas de la solitiile de geamuri)pentru imprastierea mai eficienta. Nu stiu daca sunt cele mai bune solutii, dar eu pe ele le folosesc. Cred ca si cu ceva folos.:)
      toate bune!

      • @phlox: Draga Phlox, multa bataie de cap ne-a dat Tuta Absoluta asta vara. Am observat ca seara si noaptea zburataceste, in special in zona deschisa, neumbrita, cotrobaind pe fructe si lastarii tineri. Exista capcane care atrag masculii si semnaleaza din timp atacul? Se pot lua masuri din primavara? Atasez si o poza cu rosia in care molia Tuta si-a cuibarit progeniturile. Mirelun

        • phlox

          @Mirelun:
          Mirelun, din nefericire, prea multe nu știu despre Tuta Tutelor. Încă. Tot ce știu, sunt generalități. Adică: degeaba s-ar folosi chimicăriile deoarece imediat ar deveni rezistente la orice demers mendeleevian, merg capcanele lipicioase cu feromoni, hârtiile galbene, tot cu lipici, ceva gângănii dușmănoase cu Tutulica noastră, numai ca, un control nu se poate avea decât, folosite fiind acele gângănii, în sere/solar
          Dreptu-i ca cele trei fructe atacate la tomatinele mele au fost de la niste tufe pe lângă care doamnele crăițe erau mai puținele, ca sa nu zic, mai departisor, de unde trag eu o concluzie, sper ca nu pripita, ca nu prea au placere de mirosit aceste flori. Poate ca si cenusa, si multitudinea de infuzii or fi ajutat. Nu ma pot pronunta cu certitudine. Pot doar banui si spera ca asa o fost. Vom mai vedea anul acesta.
          spor si amor

  • violeta

    Merci frumos pentru raspuns.Am sa caut uleiurile sa vad unde gasesc.Tu ce intelegi prin farma naturista, cumva plafar?Cu stima, Violeta

  • multumesc pentru retete, nu stiu cate din ele am sa le incerc, dar acum stiu sigur unde sa le gasesc la nevoie…felicitari

    • phlox

      @gabyral:
      Cu multa placere, Gabyral
      Este bine sa încerci din fiecare, ca sa vezi ce se potriveste “familiei” tale. Eu, împreună cu câteva prietene am încercat din fiecare, si, drept sa-ti spun, la mine unele au mers “din prima”, pe cata vreme la ele, au mers mult mai bine altele, care la mine au mers mai greu…Acum, drept e ca sunt multe pricini pentru care s-a întâmplat asa ceva. Dar, ideea este alta, si anume: pana nu încerci nu știi ce se potrivește si ce ajuta. Asta e clar.

  • bobita

    Buna ziua!Am citit despre remediile naturale pentru eliminarea capuselor si as vrea sa stiu daca functioneaza si pentru purici la caini si pisici sau daca exista alte plante pe care le-as putea folosi!Multumesc!

  • dan_6393

    O solutie pentru puricii cainilor m-ar interesa si pe mine. Am 3 ! Caini, nu pureci!

  • maria

    tu de unde iei tutun “cat mai netratat” sau foi de tutun?

  • Puteti face un antiparazitar din fructe de fenicul, peste 2 linguri de fructe se toarna 500 de ml apa clocotita se acopera 60 de minute apoi se strecoara. Ungeti corpul animalului.

  • violeta

    Am mare nevoie de ajutorul vostru.Toata curtea imi este invadata de furnici,sute de mii de furnici care si-au facut musuroaie peste tot,nu poti ma mai mergi prin curte ca se urca pe tine.Este cumplit.Cum pot scapa de ele, fara sa afecteze legumele si florile puse in curte.Cu stima,Violeta

  • maria

    e perioada cand si-au depus ouale – sunt foarte violente, am vazut si eu ieri cand am sapat capsunile si am descoperit vreo 2-3 musuroaie, neintentionat. parerea mea e sa ocolesti locurile respective sau sa le arunci firimituri sau ceva cu care sa-si ocupe timpul… ele sunt bune in gradina – ucig insectele daunatoare.

  • phlox

    Violet, Maria are dreptate. Este bine sa fie ocolite. Numai ca, banuiesc eu, s-au obraznicit cam tare furnicile pe la tine, in ograda. Eu am patit ceva si mai neplacut acum ceva ani, cand m-am trezit in miez de noapte (citeam linistita)cu o cohorta de furnici tropaind pe hornul (cosul) (nu stau sa-ti consum timpul si nervii cu explicatia din ce considerente trece prin dormitorul nostru :D), cert este ca nu stiam ce sa fac. Initial, cremenala de mine, am omorat cateva, la inceput fiind ele mai rarute, adica , probabil, erau in prospectare. Ti-ai gasit?! Ca la un semnal s-au inmultit, asa ca, in disperare de cauza am luat o carpa, am coborat repede pe veranda, unde stiam ca am o sticla de petrosin, am inmuiat carpa, si am legat-o imprejurul hornului.Deja hornul/cosul incepea sa-si piatda culoarea alba a varului, devenind pepit intens. S-au oprit ca la o comanda si, repejor au facut stanga-mprejur si duse au fost!
    Dimineata am urcat in pod, sa vad daca nu cumva s-au instalat acolo, pe undeva. Aș! Au plecat la fel de intempestiv cum au venit. Data viitoare o sa povestesc despre fagurele de 1,5 m patrati dintre perete si lambriul casei, facut de coanele viespi.
    Uite ca ma iau cu bazaconii si nu spun ce-i mai important, si anume ca pe ele le sperie mirosurile intense: petrosin, motorina, benzina, coji de portocala, usturoi, piper, scortisoara. In gradina nu am dat cu petrosin, fireste (dhaa!)ci am presarat pe ”aleile” lor de acces cu scortisoara pisata, piper, boia, am pulverizat pe musuroi cu infuzie de citrice, usturoi. Sa le vezi cum isi iau in spinare plozii(ouale) si o iau la sanatoasa! Se mai presara boabe de mei, care obtureaza intrarile/iesirile. N-am stat sa oparesc musuroaiele, ca nu m-a lasat inima (zi-mi nebuna, zaluda, ciudata, dar nu pot face un rau voit, poate doar mustelor, tantarilor,moliilor cu ei/ele sunt sadica).Madamele astea isi mai fac si pasune comunala in pomii nostri fructiferi, ducandu-si cirezile de afide in ei. Asa ca, unde vezi afide, sigur sunt si furnici. Freaca tulpinile pomilor fructiferi cu usturoi (rupe cateva frunze verzi) sau cu stevie (este de preferat cea porceasca) si furnicile o taie de acolo. In felul acesta ai impuscat doua gaze dintr-un foc.
    sa ai spor!

  • violeta

    Merci mult de raspuns.Nu-ti poti imagina ce stare de disconfort creaza furnicile astea care ciupesc de nu se poate.Nu mai ai loc de ele,nu am vazut niciodata asa multe musuroaie,deci sunt obraznice si o sa incerc sa starpesc juma din numarul lor.Am dat cu amestec facut din otet+apa+sare bucatarie+detergent vase.Nici un rezultat, mai ales ca a venit ploaia si a doua zi erau mai multe.Si astept sa-mi spui cum ai scapat de viespii.Cu stima, Violeta

    • phlox

      @violeta:
      Macar sa-ti fie de folos!
      De viespi, mai bine zis de cele carora li se spune barzauni (cele mari si foarte agresive)am scapat in mod miselesc, folosind un spay de distanta (jet foarte puternic, care arunca la 7 m)pe care l-am gasit la Auchan. Este SINGURUL cu care am avut succes. Recunosc, sunt o nemernica ipocrita, dar am pus mai presus siguranta nepotului, a sotului si fetei, in aceasta ordine a alergiilor, decat comuniunea cu aceste reale bestii (e suficient sa nu le placa deodorantul cu care esti dat, sau parfumul, sau pur si simplu sapunul ca te-ai si aflat sub tirul acelor lor!)

  • tot pentru gargauni: domnul meu stropeste zonele unde-si fac fagure cu motorina pusa in recipient ramas de la solutie pentru spalat geamuri. sau le afuma cu ceva sulf – se aeriseste imediat. si, poate o fi o intamplare, dar am observat ca fug de frunzele de rosii – aveam buchetele de frunze si le-am pus accidental la uscat intr-o zona unde tot colcaiau viespi. au plecat brusc. apoi am mutat buchetelele in alta zona cu viespi – si ele au plecat.

  • Dragos

    buna Phlox,
    ai dat mai sus o reteta ptr pomi: RETETA BOMBA (multumesc ptr sugestie)….as dori sa o folosesc ptr vita de vie.
    crezi ca ar fi vreo problema?
    inca ceva: nu se dilueaza de niciun fel?
    multzam’ si spor pe ramuri

  • Teodora

    Buna Phlox,
    Te rog, este vorba de florile de papadie , galbenele ,salvie etc. sau de frunze , sau de amandoua ???
    Multumesc mult pentru rabdare si spor la treaba , ca doar vine primavara !

  • Buna ziua,
    Ma puteti ajuta cu informatii despre ce ar fi putut ataca frunza la coacazii nostri?
    Va las aici poza si astept cu speranta un sfat de la dvs.
    Multumesc frumos si culturi sanatoase tuturor!

    • phlox

      @Bunatati din Natura:
      Paduchele galicol, un nemernic! Si eu ma confrunt si ma lupt, incet, dar sigur, cu netrebnicia asta.
      Din pacate, pentru mine, sunt destul de rar pe la mosie, caci, altminteri, le-as fi venit mai repede de hac.
      Uite ce le fac eu:
      Mustar alb, 10 gr (pulbere) +1 l apa, se macereaza 2 zile, se strecoara si se utilizeaza 200 ml de macerat la 10 l apa. Stropim pe toate partile frunzelor , pe tulpina, pe sol.

      Apa cu detergent: o lingura de detergent bio la 1 l de apa calduta.. Craite tocate, 1/2 de galeata + 10 l apa fierbinte, se lasa cateva ore pana la 1-2 zile, apoi se strecoara, si la fiecare 10 l 20 ml de sapun lichid sau detergent de vase biodegradabil.

      Infuzie de boia iute ( 2-3 pachte la 10 l apa)sau ardei iute (1 kg ardei maruntit), se fierb la foc marunt aproximativ 1 ora. Strecuram, si stropim.
      Ademenim buburuzele, viespile afelinide, urechelnitele.
      Cand stropim? in momentul infloririi, dupa inflorire, dupa recoltare. Eu o fac chiar mai des, pentru ca profit cand sunt la mosie si ma reped in ei, mintenas…..
      spor!

    • phlox

      @Bunatati din Natura:
      A! culeg frunzele atacate si le ARD!

  • Marusia Iasi

    Buna ziua!
    Doamne, sunte-ti o enciclopedie de reţete bio. Ma inclin in faţa Dvs. si vă rog să ne mai împartăşiţi din tot ce stiţi.
    De la parinţii mei ştiu doar că printre legume planatau rasad de ” crăiţe”- Tagetes –
    care au miros de insecticid ( un miros de vechiul produs Carbetox si actualul Novadim progres), usturoi si busuioc. Gandacul din Colorado de pe cartofi nu-l stropea cu produs sau nu-l pulveriza cu praf ( atunci erau pulberi pulverizante) ci cu o galeată şi matură îi scutura în găleată cand apăreau gandacii.
    Cu tot respectul faţă de cei care scriu si faţă de cei care citesc.
    Marusia -Iaşi.

    • phlox

      @Marusia Iasi: Multumim, Marusia pentru aprecieri. Intotdeauna sunt binevenite, acest lucru demonstand faptul ca nu ne-am ”obosit” in van. Da, ai dreptate, nu degeaba bunii nostri luptau cu metode curate, iertatoare de pamant si natura. Legat de gandacul de colorado, si, in caz ca te intereseaza, pe blog exista un material in care vei gasi metode eficiente de lupta cu acest daunator.
      Spor si recolte bogate!

  • violeta

    Am mare nevoie de ajutorul vostru.Cum ies in gradina (printre rosii,legume sa ud, de ex),cred ca ma inteapa paianjen.Fac niste reactii foarte ciudate,se inroseste locul,mancarimi,se intareste, se umfla cat o moneda de 50 bani,colecteaza ceva unde este intepatura, dureaza cca 6-7 zile dupa care ramane ca un hematom rosu si cat o moneda.De 3 luni o trag, mai mult eu decat sotul,la el nu este asa agresiv.Ultima data m-a intepat in gamba,s-a umflat mi-a dat chiar frisoane si acum sunt cu pulpa umflata si roseata de o palma, este tare si ma doare la atingere.Stau cu compresa cu gheata.Sa nu ma trimiteti la spital ca nu ma duc,nu mai am incredere
    in medici deloc.Intri viu si iesi…daca mai iesi.
    Nu stiu daca m-am facut inteleasa, dar sunt speriata.Cu deosebita stima, astept un raspuns.Violeta

    • Maria

      @violeta: si eu ma confrunt cu aceeasi problema – de fiecare data am vazut alta gaza chiar cand ma intepa si la fel am patit; o data a fost o gaza mai mica decat gamalia de ac, de culoare rosu aprins, fosforescent chiar; altadata a fost ceva inchis la culoare si mai mare… in primii ani de gradinarit o patea doar mama, apoi si eu si in timp l-au atacat si pe sot si pe copii…. tin sa mentionez ca unuia dintre copii i-am facut toate testele de alergie: nimic! Asa ca si pe mine ma intereseaza aceasta problema…

    • phlox

      @violeta: Violeta, este clar o reactie alergica la intepatura de ceva gajganie. De pilda, cand ma musca vreo furnica rosie, locul intepaturii (care arde ca focul, intepatura)se inroseste, devine tare si umflat. Ustura si ma mananca foarte tare. Si la paianjen reactia este oarecum similara. Posibil ca tu sa fii mai sensibila, astfel incat, reactia este mai violenta. Cand se mai itampla (pentru ca fiind in mediul lor natural, posibil sa te mai trezesti ciupita)ia repede o frunza de patlagina sau tataneasa si freaca locul energic, pana se inverzeste. O bucata de aloe vera, se freaca locul respectiv si umflatura trece ca si mancarimea. Freaca cu bicarbonat de sodiu, cu lamaie sau cu otet de mere. Unge locul cu galbenele (unguent sau ulei), pasta de dinti mentolata, sare grunjoasa. In cazul tau, fiind deja atatea zile, poate ar fi bine sa mergi, totusi la medic, daca nu se remediaza de la sine. Ia de la plafar radacina de tataneasa, opareste-o, si toat-o pana la obtinerea unei paste, pe care o intinzi pe o panza si o pui pe locul cu pricina, drept prisnita. Schimbi din timp in timp cu una noua si vezi care este rezultatul. In caz ca nu da inapoi – fuguta la doftoroi! Nu-i de saga. Un antihistaminic ar fi trebuit sa iei (tavegil, claritin)sau, prisnite cu urzica si, eventual, una-doua cani de ceai din urzica (este un antihistaminic natural)Quercitina, antihistaminic natural, se mai gaseste in foile de ceapa (oparite si puse drept prisnita) completand cu o cana din ceai de foi de ceapa. Uite aici un articol interesant. Eu l-am copiat si-l am permanent, pe board-ul de pluta de la mosie, laolalta cu alte retete necesare: http://www.ele.ro/sanatate/tratamente-naturiste/11-remedii-naturiste-impotriva-intepaturilor-de-insecte-26026. Sa fii sanatoasa si fara hibe!
      Cu drag

  • violeta

    Sa va spun cum am mai redus furnicile din curte cu care eram in razboi continuu.Am presarat zahar pudra amestecat cu praf de copt.Furnicile cara acest praf in musuroi,il ingurgiteaza , se umfla si mor.
    Am gasit aceasta reteta tot pe net si am aplicat-o cu succes.
    Sa va fie de folos.Cu stima, Violeta

    • phlox

      @violeta: Gasesti si aici: http://hobbygradina.ro/2011/03/27/cum-tratam-intepaturile-de-viespe/
      Am uitat sa-ti povestesc o istorioara: eram in masina, conducea sotul meu, cand, pe geamul deschis a intrat o viespe si la intepat in ceafa. Sotul este alrgic, recte si la intepaturi. De obicei, pana si la intepaturile de tantar face niste guguloaie cat casa! Evident ca am intrat un pic in panica si, instinctiv, am luat saliva cainelui (era la picoarele mele si ii era foarte cald, deci, saliva din abundenta)si, imediat, l-am frecat pe locul intepaturii. Surpriza a fost de proportii. Au trecut minute bune pana am putut trage pe dreapta (sa schimbam locurile, in caz ca ar deveni serioasa treaba). Nici macar nu a trebuit sa-i dau un histaminic. Nici macar nu s-a umflat locul respectiv. Se verea o mica intepatura si avea o foarte usoara usturime si mancarime. Am ajuns cu bine acasa (100 km). Din ziua aceea, daca este prin preajma cateaua si patim careva dintre noi, inclusiv nepota-meu, vreo incaierare cu d-alde intepaciosi, asta fac, mintenas! Sanatate si bucurii!

  • violeta

    Merci,pt raspuns.Am dat cu lamaie,bicarbonat,unguent galbenele, rivanol,betadina.Degeaba.Zici ca la plafar exista radacina tataneasa?Ma duc sa tai o frunza aloe vera,pe care o am dar nu eram sigura ca este buna la asa ceva.Mie catelusul mi-a decedat anul trecut si de atunci nu-mi revin cu toate ca sunt inconjurata de alti europeni ,atat in curte-3 buc cat si in strada 5,carora tot noi le dam sa manance si le schimbam cratita cu apa zilnic.Stiam de saliva catelului ca este un antibiotic f bun.Multam mult,cred ca fac alergie,la tantari fac guguloaie mari de tot,mancarimi si la astia nu le-am dat de cap sa putem sta in curte.Cu stima, Vioeta

  • Sper ca toata lumea e bine sanatoasa.
    Am o intrebare de 100 de puncte: Cum ademenim buburuzele in gradina noastra?
    Imi sunt tare dragi dar dupa cum spuneati ma ajuta si in lupta cu Paduchele galicol instalat la coacazul rosu.

    • Phlox

      @Bunatati din Natura: Plantele aromat condimentare sunt preferatele buburuzelor, si, mai cu seama, angelica,apoi si anasonul, morcovul salbatic, asmatuiul, vetriceaua, mararul, margaretele, codita soricelului, urzica. Poti face ”adaposturi” pentru iernarea si inmultirea lor din panusi de porumb, agatati sau pusi in locuri ferite de umezeala.
      Sa ai spor!

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

  

  

  

Upload Files

You can include images or files in your comment by selecting them below. Once you select a file, it will be uploaded and a link to it added to your comment. You can upload as many images or files as you like and they will all be added to your comment.