Ultimele comentarii

  • Phlox: @Andra: Mulciul...
  • Phlox: @Bunatati din Natur...
  • Bunatati din Natura: Sper ca toata lumea e bine sanatoasa. Am o intrebare de...
  • Phlox: @Robert: @...
  • Andra: Buna ziua! Incepand de anul acesta vreau sa folosesc mulciul...
  • Reparatii frigidere: Multumesc am primit mesajul de la dv ,am mutat capsuni am pu...

Doctorul de pomi: retete [1/3]

pom1Era o vreme, la începuturi de grădinărit, când pomii şi arbuştii mei, e drept, puţini la număr, aveau mare nevoie de un doctor. Unii mă sfătuiau să dau cu nuş’ce otravă, alţii cu verde-de-paris!. Este clar, mi-am spus, oamenii aceştia sunt defecţi.

Nu sunt un priceput in ale pomiculturii. Aş zice că, dimpotrivă.

Sunt un grădinar de ocazie, fără pretenţii de omniscient, dar, căruia îi place mult să afle lucruri folositoare, nedăunătoare ambientului. Nu puteam lăsa bunătate de făuritori de fructe să moară năpădiţi de  insecte păgubitoare. Aşa că, am căutat în negura aducerilor aminte, în reviste vetuste, dar cu multe lucruri ce trezesc interes, am întrebat şi găsit sfaturi şi răspunsuri la oameni pricepuţi şi înţelepţi. Şi, ca să nu mi se şteargă din memorie, le-am însemnat în catastiful meu de lucruri bune de reţinut. Nu mi-a fost de ajuns. Am ţinut morţiş să văd cum şi dacă funcţionează aceste poveţe.

Drept este că nu sunt putini cei care cred ca am devenit un fel de Don Qijote de Brebu, in fuste.

Sau, cu alte cuvinte, că lupta mea cu păgubnicii grădinii mele, cică ar fi dusa in van. Nimic mai neadevărat.

De acea vin eu, cu oareşce semeţie, definită de sentimentul de mulțumire cauzat de  reușita mea să dau peste nas scepticilor cu rezultatele reţetelor învăţate.

Este drept, că sunt doar câteva din multitudinea de remedii la îndemâna partizanilor luptei drepte şi adversari ai armelor chimice.

Fluieraş de soc – mult zice cu foc! parcă aşa-i zice cântecelu’. E foarte aproape de adevăr.

Socul

Nimic mai minunat decât un soc pe lângă casa omului.

Rupeţi câteva crengi şi puneţi-le in recipiente cu apă, printre arbuştii fructiferi. Gângăniilor n-o să le placă deloc.

Vă necăjesc ţânţarii, moliile, tupeiştii de gândaci şi şoarecii ireverenţioşi, plimbându-se ca Vodă prin lobodă în casele si căminele voastre? Apelăm la aceleaşi crengi şi frunziş de soc. Crengile în cauză le pitim pe la colţuri de odăi şi dedesubturi de dulapuri şi cufere. Ce mai surpriză vor avea urâciunile, când vor da cu nasul de aşa mătrăgună.

Sau, poate aveţi musafiri nepoftiţi în persoana Domnului Cârtiţă. Nu vă impacientaţi. Socul e colea si, ramurile sale, din nou, ne sunt la îndemână să-l punem la respect pe săpătorul de serviciu. Înfigem, în locurile pe care obişnuieşte să le străbată, crengi de soc, decojite în prealabil, ca să nu ne trezim cu ditamai plantaţia de soc în bătătură. Restul vine de la sine. Mirosul înţepător, amintind de duşmanul său natural, pisica,  îl va face să renunţe, în scurt timp, să „excaveze” prin ograda noastră. La mine a funcţionat cu succes această metodă simplă şi utilă.

Apoi, mai sunt florile, dar şi fructele, din care se poate plămădi o infuzie numai bună de pus pe goană insectele iubitoare de frunze şi seva lor.

Trecem la următorii oportunişti: viermele sfredelitor, viespea neagra a coacăzului şi agrişului, duşmani lacomi şi stricători de rod şi tufişuri dragi. E, în acest caz este vorba de un pic mai mult. Mai  înainte de toate trebuie să mânuim o agrotehnică de calitate. Să avem grijă ca umiditatea s-o cumpănim, lumina, ce intră la lăstari, să fie şi ea drămuită cu rezon. Hrana, să fie de calitate, din verdeţuri culese de prin toate ungherele ogrăzii, numai bune de infuzat şi împestriţat laolaltă cu alte bunătăţi. Din aşa minune de tratarisire, arbuştii sunt viguroşi şi mult mai rezistenţi la atacurile perfide ale dăunătorilor şi beteşugurilor de tot felul. Din nefericire, se mai întâmplă ca aceste goange nimicitoare să jinduiască la lăstari şi frunze fragede. În acest caz, le pregătim un tain pe măsura lăcomiei lor.

Infuzie din ace de conifere (1/2 kg la 10 l apă, ţinute cam o săptămână, cu varianta 2 kg de ace opărite cu 8 l apă fiartă, ţinute vreme de 5-7 zile la întuneric, dar, diluată apoi, adică 1 l de substanţă în 10 litri de apă de ploaie sau izvor) şi stropim când doar începe a lega rodul, şi  este  cat o gămălie de ac, imediat după ce a desflorit.

Usturoiul

Apoi, mai este Usturoiul de care ne folosim pentru a alunga nu numai duhurile rele sau, poate chiar vampirii, ci şi cleştarul coacăzului, păduchii verzi şi galbeni ai agrişului, şi ei un fel de vampirişti de plante, si încă mulţi alţi dăunători zburători, târâtori sau săltăreţi.

Mixtura se prepara din 50 gr. de usturoi pisat, infuzat în 5 l de apă, vreo 24 de ore, pe care, diluată, sau nu, o aplicăm prin stropire nu numai la coacăz şi agriş, ci şi la pomii fructiferi sau la culturile de legume.

Extractul de usturoi se prepara astfel: 100 gr. usturoi pisat se amesteca cu 1 litru de apa. Lăsăm cam 1 ora. Strecuram, stoarcem bine pulpa, după care o amestecăm, din nou, cu o cantitate mica de apa (300 ml.). Repetăm operaţia, apoi, cele două lichide obţinute le amestecăm şi adăugam apă până la 2 l. Pentru stropiri se folosesc 250-300 ml din acest extract la 10 l de apă(o găleată). Fireşte, nu strică să adăugăm săpun de casă, ras – 40 gr, sau lichid – 2 linguri. Acest extract ne ajută împotriva acarienilor, afidelor, si a unui spectru larg de insecte sugătoare si defoliatoare. Se stropeşte seara, sau pe timp noros, la interval de 3-5 zile. Acţiunea acestui extract este valabilă atâta timp cât nu plouă, altminteri va trebui să repetăm operaţia imediat după ploaie.

Suspensie apoasa de usturoi: 100 gr. usturoi pisat+10 l apă. Se amesteca bine, preţ de 10 minute. Suspensia se utilizează proaspăt preparată împotriva cleştarului coacăzului. 10 l de suspensie este suficientă pentru o suprafaţă de 100-150 mp. Repetam stropirea după 5-6 zile. Concentrat de usturoi: 250 gr usturoi pisat+250 apă călâie se toarnă într-un recipient de culoare închisă (sticlă, borcan), se astupă şi se lasă 1-1,2 săptămâni la întuneric şi cald (cămară, dulap de bucătărie). Acest concentrat se poate păstra timp îndelungat la întuneric şi temperatură constantă. Pentru stropiri, la 10 l de apă se iau între 20 şi 70 ml, în funcţie de intensitatea atacului. Pentru o aderare mai sigură se adaugă, după cum deja ştiţi, săpun de casă (40 gr.) sau lichid (2 linguri). Eu mai pun şi un căuş de cenuşă. Nu strică, dimpotrivă. Cu această minune luptăm şi împotriva putregaiului cenuşiu, pătării frunzelor, rapănului, ruginii, phytophtorei (mană) dar şi a fluturelui verzei, urechelniţei, afidelor şi puricilor, ţânţarilor, musculiţei albe, ploşniţelor, omizilor.  Să nu uităm că usturoiul este  un antibiotic, antifungic şi antiseptic desăvârşit, dăruit de Natura însăşi.  Şi nu am terminat lunga listă de reţete din această minune. Cu  altă ocazie. Cu certitudine.

Citricele

Vă plac citricele? Grozave şi pe deasupra şi foarte sănătoase. Ştiaţi că zeama de portocală topeşte grăsimile? Divaghez, ştiu. Altă dată o să povestesc despre acest aspect. Acum o să destăinui câteva reţete ce vor ajuta în lupta cu dăunătorii din livezi şi grădini. Reţeta are ca principal ingredient coaja de la citrice, că-s  portocale, lămâi, grapefruit sau mandarine, nu contează. Oricine  din neamul citricelor este bine venit, chiar si toate laolaltă. Le uscăm şi le păstram în pungi din hârtie sau cutii din carton. In momentul în care ne trebuie în harţa cu bâzdâganiile răutăcioase le luam şi facem licori veninoase pentru ’mnealor.

Reţeta 1 – Avem nevoie de 1 kg de coji date prin maşina de tocat (mixer), le punem într-un borcan sau bidon de 3-5 l, şi, pe care le acoperim cu 3 l de apă. Astupăm recipientul şi-l punem la întuneric, unde-l ţinem vreo 5 zile. Lichidul adăstat îl strecurăm, resturile se vor stoarce bine, printr-un tifon, sau orice ţesătură mai răruţă. Licoarea obţinută o păstrăm în sticle, dacă se poate, închise la culoare, bine astupate. În ajunul încăierării luăm o găleată de 10 l cu apă în care adăugăm 100 ml din lichidul parfumat. Dimineaţa,până la răsărit sau după ce apune soarele, trecem la atacul decisiv. Stropim pomii şi arbuştii fructiferi, culturile de legume, oriunde s-au încumetat invadatorii.

Reţeta 2 – 100 gr coji de citrice uscate se acoperă cu 1 l de apă caldă şi ţinem mocneala la întuneric preţ de 3 zile, să se iuţească. Apoi se amestecă cu îndârjire şi se stropeşte de purici şi afide.

Reţeta 3: umplem un borcan de 0,5 l cu coji de citrice uscate. Îl adăugăm la 10 l apă şi lăsăm la plămădit o zi şi o noapte. Dimineaţa punem la fiert cam un sfert de oră. Răcim, strecurăm şi stropim.

Tutunul şi cenuşa

Scoatem din raft reţeta cu praf de tutun şi cenuşă: o parte tutun la doua părţi de cenuşă, amestec cu care pudrăm, subţirel,  plantele atacate. Pudrarea o facem cam de 2-3 ori pe sezon cu pauză de 1 săptămână. Fireşte că, înainte de a pomăda, stropim, astfel ca pulberea să adere ca lumea. Isprava  o săvârşim la fapt de seară, după ce întreaga populaţie zburătoare folositoare se retrage la odihnă. În felul acesta, cei ce au de suferit sunt armia de săltăreţi: purici, tripşi, acarieni, dar şi cele zburdalnice şi înaripate, care nu mai ştiu ce să înţepe ca să-şi depună ouăle.

Foile de ceapă, sunt şi ele de mare ajutor în decimarea populaţiei zglobii puricoase şi acarienoase: Iată cum procedăm: punem într-o căldare 200 gr. foi uscate de ceapă, pe care le opărim cu apă fiartă. Lăsăm o zi ca să-şi revină, după care strecuram, îndoim cu apă jumătate-jumătate şi stropim. Împotriva acarianului roşu, se fac vreo 2-3 stropiri la răstimp de 5 zile.

Cenuşa – una dintre cele mai bune prietene ale grădinii, ne ajută şi în acest impas. Pentru aceasta se iau 10 l de apă în care se adaugă 2 pahare de cenuşă, se amestecă şi se lasă la ostoit o zi. Apoi, se pune oleacă de săpun de casă (40 gr.) sau detergent de vase lichid (vreo două linguri), şi stropim. Nu v-am spus eu că-i grozavă-n toate cele?!

Tomatele. Minunată cultură! Sănătate pe araci. Sănătate pentru noi. Sănătate pentru prietenii noştri roditori. Împotriva diverşilor dăunători sub formă de omizi, larve, acarieni, afide, purici, păduchi, molii si omizi ale fructelor,  stropim cu infuzie sau macerat din copili de tomate După ce am copilit roşiile, nu aruncăm verziturile rămase. Fie le folosim imediat, fie le punem la uscat şi le păstrăm în cutii de carton sau pungi de hârtie, la loc ferit de umezeală. Vom avea nevoie de puterea lor veninoasă, care nu e pe voia dăunătorilor atacatori de frunze şi flori ale pomilor si arbuştilor fructiferi, dar şi ale legumelor. Aşadar, verdeaţa tomatelor (planta este musai să fie sănătoasă, fireşte) fie ca e uscata fie ca e crudă, va fi tocată şi folosită astfel: 4 kg de plantă verde sau 0,5 kg de plantă uscată se va fierbe în 10 l de apă timp de jumătate de oră la foc molcom. Se lasă la răcit, se strecoară şi folosim o măsură de lichid ucigător la trei măsuri de apă, la care adăugăm nişte săpun de casă sau detergent de vase, considerând 40 gr de săpun sau 2 linguri de detergent la 10 l de fiertură

Sau:  4 kg de plantă verde sau 400 gr plantă uscată, o vom lăsa în apă călâie preţ de o zi şi-o noapte, apoi o punem la fiert cam 20-25 de minute, strecurăm, stoarcem bine resturile, pe care le punem la compost sau le împrăştiem pe sub arbuştii, pomii fructiferi, sau printre rândurile brazdelor pe care le avem. Soluţia obţinută se diluează 1:3 (o parte de soluţie in trei părţi apă) la care se adaugă 40 gr săpun de casă sau o lingură de detergent lichid de vase + un pahar de cenuşă.

La fel de bune rezultate dau tomatele plantate printre coacăzi şi agrişi, gonind de la ei viespile galbenă şi neagră, care le vatămă. La urma urmelor de ce nu am îmbina plăcutul cu utilul?!

Lăstarii/vrejii de cartof, fiind din neam cu tomatele, substanţele înmagazinate în seva lor ajută să păstrăm gradina de legume şi livada curate şi sănătoase. După ce culegem bunătate de barabule şi le adăpostim la loc de cinste în măruntaiele beciurilor nu vom lăsa de izbelişte bunătate de vreji. Singura grijă va fi aceea, ca aceşti vreji, lăstari, să fie sănătoşi, neatacaţi de vreo ciupercă sau vătămători neprietenoşi. Îi vom pune la uscat, îi vom mărunţi şi pune la  păstrare în cutii de carton sau pungi din hârtie şi-i scoatem la iveală, să-şi facă treaba, în primăvară. Cum procedăm: 1,2 kg. de masă verde sau 600-800 gr. uscată, se lasă la infuzat preţ de 3-4 ore în 10 l de apă călduţă. Apoi se strecoară, se adaugă săpun de casă sau lichid şi, opţional , un pahar de cenuşă. Stropim seara sau pe timp noros, pentru a nu provoca arsuri plantelor. Este o armă puternică în lupta cu afidele, acarienii, molia verzei, musculiţei albe.

Pentru partea a doua, va astept maine!

 

23 comments to Doctorul de pomi: retete [1/3]

  • Alina

    Super interesant! As avea cel putin o intrebare: la concentratul de usturoi, dupa perioada de 1-1.2 sapt, se scoate usturoiul pisat din lichid sau se pastreaza cu totul? Pt ca anul trecut, am incercat retete cu usturoi si dupa ce lichidul a avut culoarea verzuie, a trecut la a avea o mazga albicioasa. Am pp ca s-a stricat…
    Multumesc mult pentru informatii. Keep cool and keep gardening 🙂

  • Foarte, dar foarte util si frumos spus articol. Phlox esti o comoara la casa omului:)
    Te imbratisez!

  • Adriana

    Multumim pentru ideile date, o sa experimentez anul acesta in gradina mea. De soc, nu stiu ce sa zic, am incercat si eu anul trecut sa folosesc crengi de soc impotriva afidelor dar am observat mai apoi ca afidele s-au lipit in numar mare chiar de crengile de soc, ba parca erau mai mari si mai fericite… Ma gandesc ca daunatorii s-au adaptat si la acest fel de tratament…

    • phlox

      @Adriana:
      Hehehe, asa și trebuie sa se întâmple! Zemurile din soc sunt mortale sau , cel putin, alungătoare de dăunători, pe cata vreme ramurile tinere sau mai putin tinere sunt ademenitoare de zburdălnicii d’astea. Odată strânse la un loc este mai simplu de distrus. Jet de apa puternic, stropire cu d’alde ce-am învățat acum, sau, pur și simplu, strivite cu mana înmănușată, nu oricum…:)
      Partea minunata a folosirii unor astfel de licori este TOCMAI faptul ca nu dau obisnuinta,cum sunt cele chimice, la care daunatorii se adapteaza cel mai repede, iar celelalte insecte, din pacate, mai sensibile, se pare, ajung chiar sa si piara. daca ele pier si cele urate se inmultesc ce avem ca rezultat?!

      • @phlox: Acum realizez eu de ce socul era plin cu nesimtitele astea negre si nu stiam ce sa le fac,acum deabea astept sa vina ca am ac de cojocul lor.
        Sa stii ca m-ai facut tare fericita si m-ai scutit de o munca,tocmai vroiam sa fac un material cu toate licorile vrajitoresti pentru gradina,iar aseara cand mai bananaiam putin pe net dupa una,dupa alta,dau de minunatele tale articole unde ne spui mura in gura cum sa facem licorile vrajitoresti,acum doar trebuie sa le studiem ,sa le bagam la cap si sa le folosim cand avem nevoie.
        Vasi zicea ca esti o comoara,dar stii vorba aia,ca orice comoara trebuie ingropata cat mai adanc,dar tu esti o comoara care trebuie scoasa cat mai la suprafata .
        Sa ne traiesti si sa ne tot inveti vrajitorii.
        Sper ca nu este cu suparare ca am pus mat.tale pe blogul meu de seminte,bineinteles cu linkurile de rigoare.
        Tomatele OSU nu au vrut sa iasa nici una,restul au aparut.
        Succes in tot ceea ce faci!

  • armeria

    Svet?! Citindu-te mai ca-mi vine sa ma duc sa-mi tratez pomii mei…ca au de toate!
    Dar cred ca ecosistemul ar face sedinta si m-ar exclude! Cum sa fac eu treaba in locul lor? 🙂
    Asa ca raman cu …pasarelele mele!

    • phlox

      @armeria:
      Armeritta, ma indoiesc eu ca domnul Ecosist s-ar supara si te-ar exclude din randurile partidului fotosintezistilor. Tu, dupa mine, trebuie ca esti printre membrii vip 🙂 😉
      Iar armia de pasaret din preajma ta, slava domnului, sta foarte bine la capitolul logistica. 🙂 🙂 🙂
      cu mare drag

  • valy

    Foarte interesant ,dar de folos. Stiiam de zeama de urzica ,pe care am folosito ,de cenusa dar ma bucur ca am citit ,multumesc ,sint adepta produselor bio ,este nemaipomenit de ca ati scris .Sigur voi pune in aplicare si restul de retete date .

  • George Preduca

    Urmeaza sa ma mut la casa, voi avea curte de 4000mp si multi pomi fructiferi. Experienta nu am deloc, tot ce stiu este ca nu voi folosi niciodata chimicale in curtea mea.
    Acest articol este exact ceea ce imi trebuie, nu pot decat sa fiu recunoscator si sa te binecuvantez!

    Adaugat la favoriti direct!

    • phlox

      @George Preduca:
      George, multumesc mult pentru urarile frumoase. Inseamna foarte mult pentru mine, si, cu riscul sa ma repet, este minunat cand munca mea (farama mea de aport)este utila si altora.
      Fie ca livada sa-ti daruiasca numai roade sanatoase si bogate!

  • Florin

    O intrebare de novice in astfel de treburi: din multitudinea de retete(multumim mult) se alege una(in functie de ce avem prin curte) sau se pot utiliza toate la o stropire?

    Multumesc mult pentru toate aceste informatii nepretuite(cel putin pentru mine).

    • phlox

      @Florin:
      Ma bucur, Florin, ca sunt utile informatiile acestea.
      Ce sa-ti spun?! Spre exemplu, eu una le folosesc alternativ. Nu am incercat, inca, sa folosesc in combinatii procedurile. Mi-e teama ca unele sa nu le anuleze pe altele. Voi face diverse incercari si abia dupa aceea, in functie de ce voi constata, voi putea trage o concluzie legat de acest lucru.

  • Marcel

    Foarte interesante aceste retete naturiste. Am si eu o gradina mica in care am plantata pomisori si legume (in solar). Anul acesta a existat un atac puternic de molinioza la caisi. Am reusit sa stopez momentan aceasta boala tratand cu un amestec de Dithan+Topsin +un insecticid (Actara). Pierderile au fost mari si vad ca sunt afestati si alti pomi (visin, cires) dar intr-o masura mai mica. Cu ce as putea sa tratez sa scap definitiv de aceasta Molinioza?
    O alta problema exista la piersici: li s-au besicat frunzele, se strang (contracta, incovoaie) si cad. Cu ce as putea sa-i tratez?
    Multumesc anticipat

  • Nicolescu Elena-inv pens.

    Dragi prieteni ,
    Am si eu o problema:visinii mei din curte,primavara sunt plini de flori.ceva se-ntampla ca nu raman decat cateva fructe pana la coacere.Anul trecut am crezut ca a fost de vina frigul sau inghetul,dar anul acesta a fost timp bun si totusi din 5 visini mari ,cu coroana bogata nu cred ca adun 2 kg de visine.Ce se intampla? Ce nu au?sotul s-a suparat si a zis ca-i taie si ma tot cert cu el ca eu nu vreau sa-i taie.IN GRADINA DIN SPATELE CASEI AM 10 MERI.Acum 2 ani n-au facut nici macar un mar.Anul trecut au facut iar anul acesta 2 au mere din belsug ,iar restul de 8 n-au avut decat 4 flori :una intr-un pom si 3 in altul.CEI doi care au mere sunt in al doilea an de rod fiind pusi la diferenta de 10 ani (sunt in al 2-lea an de rod acestia doi).IN cazul merilor care ar fi cauza?In toamna i-am sapat in jurul radacinii, i-am stropt normal.De la intrarea pe rod,au rodit norma pana acum 2 ani. CINEVA,mi-a zis ca poate din cauza curentului de peste iarna,dar nu cred.Astept raspunsul d-voastra. Multumesc,Elena(nicolescuelena@yahoo.com)

  • zuara

    @Elena Nicolescu
    Parca ati vorbi despre visinii si merii mei. Eu am vreo 8 visini si5 meri, de diverse soiuri si varste, si tot asa, nu rodesc decat f. putin . Visinii au fost incarcati de flori, albinele erau roi prin ei, nu a plouat in timpul infloririi, si acelasi rezultat: 4-5 visine in fiecare pom.Ca si anul trecut. Cat despre meri, anul trecut au avut flori si fructe cu duiumul, dar foarte mici, iar anul acesta pur si simplu nu au avut flori.La fel stau lucrurile cu merii si la vecinii mei.
    D-na Nicolescu, nu om fi vecine???

  • Sveti este clar o comoara si trebuie sa nu uite asta.:)
    Intrebarea mea este ce ma fac daca imi doresc ca Socul sa scape de paduchi? Eu sunt o mare iubitoare de socata dar si de ceai din floare de soc si paduchii care le ataca florile imi incurca socoteala.

    • phlox

      @Bunatati din Natura:
      Draga mea,socul face parte dintre plantele capcana, si, evident, se pricepe cel mai bine la a atrage goangele aistea.
      Inafara de unu sau mai multe jeturi de apa, poti sa stropesti cu infuzie/macerat de mustar, coji de citrice, ace de conifere, sau chiar pur si simplu apa cu detergent de vase biodegradabil. Numai ca stropirea sa o faci cu cel putin 2 saptamanai inainte de cules.
      Eu una, pur si simplu bag in apa palariile, apoi le scot la uscat/zvantat si gata! 🙂
      Sa ai spor!

  • ELENA

    Buna ziua! Sunt incepatoare in ale gradinaritului si as avea o intrebare la dumneavoastra: “cum fac sa scap de afide la fasole, deja unele tufe, fiind negre din cauza lor?”

    • phlox

      @ELENA: Elena, raspunsul este cel dat si pentru “Bunatati in natura” Cand am aceasta problema spropesc cu apa cu detergent biodegradabil sau sapun lichid, pur si simplu in care mai pun si o lingurita rasa de bicaronat de sodium (la 1l de apa), dupa care trag o pudrare fina cu cenusa.Daca ai de unde face rost de tataneasa, iti recomand sa faci o infuzie de tataneasa si urzica. Spor si roade bogate!

  • Neculai

    Buna sera. Socul, din cate stiu eu, atrage tantarii.Cand merg la cules de flori de soc, seara tufele sunt pline de tantari. Sper sa nu functioneze fel si in cazul soarecilor. :))
    Spor la gradinarit!

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

  

  

  

Upload Files

You can include images or files in your comment by selecting them below. Once you select a file, it will be uploaded and a link to it added to your comment. You can upload as many images or files as you like and they will all be added to your comment.