Ultimele comentarii

  • Phlox: @Andra: Mulciul...
  • Phlox: @Bunatati din Natur...
  • Bunatati din Natura: Sper ca toata lumea e bine sanatoasa. Am o intrebare de...
  • Phlox: @Robert: @...
  • Andra: Buna ziua! Incepand de anul acesta vreau sa folosesc mulciul...
  • Reparatii frigidere: Multumesc am primit mesajul de la dv ,am mutat capsuni am pu...

Ingrasaminte la indemana oricui: partea 2/2

coaja_de_ouOul. Vă puteţi imagina câte atribute pozitive într-un singur plod? Ia să ne gândim: „cine a fost primul – oul sau găina”, sau „Oul lui Columb”, sau „te porţi cu el ca si cu un ou”, „merge ca pe ouă”, sau “ca să faci omletă, trebuie să spargi nişte ouă” cu varianta” – “nu poţi face omleta fără să spargi ouăle”, mă rog, înţelegeţi voi cum vine treaba.

Uite aşa realizezi cât de important în viaţa omului, şi nu numai a lui, a devenit OUL. Şi ca să continuu în aceeaşi notă vă voi povesti cum şade treaba şi cu ceea ce rămâne după el. De fapt ce vreau eu să subliniez este că şi cojile sunt la fel de importante. Ce credeţi că vom face cu ele? Nu, nu le aruncăm la gunoi! O să le găsim loc prielnic în gospodăria noastră. Dar, mai întâi, hai să facem un calcul mic: Coaja de la un ou cântăreşte cam 10 gr.; să zicem că familia noastră este alcătuită din 3 membri, iar fiecare membru mănâncă într-o săptămână 3 ouă, atunci, într-un an putem strânge nici mai mult nici mai puţin de 4 – 5 kg de coji de ou. O comoară, ce mai! Ce facem cu ele? Le uscăm, le mărunţim şi le păstrăm în pungi de hârtie până când nevoia o va cere.

Fireşte că am în vedere utilizarea sa în scopuri ecologice, ca ajutor important în gradină, dar şi în ocrotirea plantelor de apartament. Un adept al vieţii ecologice şi duşman al folosirii chimiei în propria grădină va susţine, fără tăgadă, utilitatea Măriei Sale – Coaja de Ou.

Coaja de ou se pune în slujba creşterii fertilităţii şi îmbunătăţirii structurii solului Ea poate juca rolul bunei doici nu numai pentru plantele din gradină, ci şi pentru pupilii noştri din apartament. Pentru protejaţii din apartament putem pregăti pur şi simplu o supă (am în vedere infuzie, fireşte), adică să turnăm apă peste cojile mărunţite şi să lăsăm câteva ore, sau câteva zile, ca apoi să folosim infuzia la udatul lor ; în acelaşi scop le putem utiliza mărunţite şi încorporate cu grijă în substrat. Procedăm la fel şi pentru suratele lor grădinărese.

Este bine de ştiut, totuşi, că mare parte dintre plantele de apartament nu suporta prea bine, sau, unele deloc, calciul. Aici am în vedere azaleele, gloxiniile, saintpaulia, streptocarpusii etc. Excesul de calciu poate duce la îmbolnăvirea (cloroza) lor. De aceea se recomanda udarea acestora, şi în general a tuturor plantelor de apartament, cu apă fiartă şi răcită sau cu apă stătută, în nici un caz cu apă de la robinet.

Coaja de ou are prin cămările sale o multitudine de bunătăţuri. Una dintre ele – carbonatul de calciu, care ţine loc de îngrăşământ cu conţinut de calciu. Deoarece structura aparte a cristalelor din coaja de ou este diferită faţă de cea a varului sau a cretei, şi sunt bine asimilate de către sol, plantele apreciază mai mult aceasta hrană, fiind mult mai „digerabilă” decât suratele ei „calcaroase”. Astfel, coaja de ou îşi câştigă locul de seamă în bucătăria grădinilor, fie ele de legume, de flori sau livezi.

Pentru a grăbi acţiunea benefică a cojii de ou, mai întâi de toate trebuie s-o pisăm. Este bine de ştiut, totuşi, că in sol coaja de ou se descompune destul de lent, aşa că, vom avea grijă să nu o înglobăm „cu toptanul”, ci cu măsură. Dacă nu vom avea cumpătare în utilizarea ei, acest lucru va influenţa negativ creşterea şi dezvoltarea răsadurilor de tomate, vinete, ardei, de altfel, a oricăror răsaduri, din simplul motiv că acest „ingredient” se aplică plantelor mature. Cu alte cuvinte, este un meniu pentru adulţi şi nu pentru copii.

Cu toate acestea, pentru că în coaja de ou se îngrămădesc nu numai calciul ci şi o seamă de alte microelemente, foarte necesare plantelor, ne vom îngriji să administrăm acelor culturi care au mare nevoie de ele. Şi aici avem în vedere pe madam Conopida, care va aprecia nespus de mult acest regim preferenţial. Aşa că, la plantarea ei vom pune în brazdă, sau lăcaş, (amestecând-o cu ceva cenuşă şi foi de ceapă) şi o lingură – hai doua – de coji de ou bine pisate. Dacă le mai şi opărim olecuţă, treaba este perfectă. Coaja de ou face o treabă bună şi în calitate de strat de drenaj pe fundul recipientului folosit pentru răsaduri.
Dacă presărăm coji de ou pisate de jur-împrejurul răsadurilor de callistephus (ochiul boului) ele vor fi protejate împotriva căderii plăntuţelor.

Ca să alungăm oaspeţii nepoftiţi, tot de coaja de ou mărunţită ne folosim. Coaja de ou încorporată în brazde va ţine la respect pe hulpava coropişniţă. Dacă presărăm o mână de coajă de ou pe lângă varză melcii şi limacşii, boscorodind vorbe de ocară, o vor ocoli.

O metodă de a păcăli fluturele alb al verzei, dar şi de a decora grădina este următoarea: din loc în loc înfigem crenguţe mlădioase cu câte o pălărie din jumătate de coajă de ou. Vor fi aievea unor fluturi jucăuşi, iar lepidopterele vărzoase vor considera că locul este deja ocupat şi-l vor ocoli.

Ce ziceţi? Aşa-i că nu sunt de prisos?

29 comments to Ingrasaminte la indemana oricui: partea 2/2

  • nu sunt deloc de prisos! eu le pisez si le mai pun si in maincarea cainelui cateodata …

    • phlox

      @cristina:
      Cristina, esti printre fericitii, care stiu exact ce trebuie facut cu “deseurile” din bucatarie 😉

      • Mirela

        Buna dimineata Phlox ,
        Trimit rosiile repicate , imi spuneai ca trebuie sa le hranesc , este momentul acum sau mai stau ? Si cu ce ar fi mai potrivit sa o fac? Tratamentele cu coada calului si foi de ceapa se repeta ? Si nu sunt sigura cat de des se uda acum. In balcon temperatura este mai scazuta, aprox 10 C, dar lumina este mai puternica , crezi ca ar trebui sa le scot pe balcon? Deocamdata mai aprind veiozele.

        • phlox

          @Mirela:
          Mirela, ai rasaduri faine! Ai facut bine ca nu ai umplut recipientele, pentru ca ele ar fi trebuit , la repicare, sa fie ingropate pana la cotiledonici (primele frunzulite, adica acelea cu care se nasc, prima fustita, cum ar veni)asa ca mai poti adauga, peste putin timp, ceva substrat. Dupa repicare, pentru ca ai avut grija sa le uzi bine, banuiesc, udatul si hranirea nu se fac minumum 4-5 zile (hranirea chiar dupa 10-12 zile). Daca, pe balcon, temperatura de 10 grade este peste noapte, atunci, da, le poti lasa acolo, dar ATENTIE, totul se face TREPTAT. Incepi prin a deschide larg usa balconului pentru 20-30 minute (treptat sa ajungi la a deschide de trei ori pe zi), ca ele sa se obisnuiasca si cu aerul racoros. Trebuie avut grija sa NU fie CURENT; dupa cateva zile de aerisire sistematica prima zi le scoti 10 minute, maine mai cresti timpul cu cateva minute si tot asa, pana cand le poti lasa “a la longue”. De exemplu, balconul meu este pe N, asa ca mi-am confectionat “paravane” acoperite cu staniol galben sau simplu, din cel menajer, si din tavite de la cofetarie (cele aurii, le stii)pe care le instalez in spatele plantutelor, ca lumina sa vina in sistem dolby surround 🙂 🙂 🙂
          Amanuntele de care ai nevoie le poti gasi si in materialul acesta: “Repicarea răsadurilor: ghidul complet, nu numai pentru începători” de pe hobby 😉
          sa ai spor!

          • Mirela

            Buna dimineata Phlox,
            Am facut rost de niste zeama concentrata de gainat , pot sa pun la rosii in faza aceasta ? Sunt in ziua 28 de la plantare.Mirela

  • dori

    Bune aceste articole,scrise tare bine,cu dragoste si pricepere multa,ne molipsim toti de gradinarit bio,si noi care odata saraceam pamantul ,il vaduveam de toate aceste bunatati in numele ….curateniei.Multumiri pentru truditorii sitului…va citim cu interes… cu drag va zic ,S-AVETI SPOR!

  • Mirela, rasadurile tale sunt faine si sanatoase. De ce vrei sa le faci culturiste la inceput de martie? Inca nu e lumina destula, daca le tot indopi si vitaminizezi fortat o sa te trezesti cu niste lungane fara vlaga. Da-le un pic de ragaz, sa creasca in ritmul lor, oricum nu cred ca vrei sa le “insurubezi” deja in strat.

  • phlox

    Mirela, Laura are dreptate. Cu suc de gainaciune le vei hrani doar in prima faza dupa ce le-ai plantat la locul definitiv (dar deabia dupa fo 10 zile, nu mai devreme). Dupa ce va lega flori vei inceta cu gainatul si vei continua cu supele de verdeturi/borbotine, supa de compost si apa de cenusa, zer, ceaiuri de urzici+coada cal, foi de ceapa etc. acum daca musai vrei sa l;e dai ceva bun, fa-le cate un ceai de urzica si coada calului, sau caqte un pic de infuzie de foi de ceapa. Ai ramase de la pom niste ace de brad? Mulceste pamantul in jurul lor. Dar, sa stii, cu cat sunt mai hranite, cu atat se vor lungi, si n-ai nevoie , inca , de asa ceva. Rabdare, duduca, rabdare 😉
    cu drag

    • Mirela

      Buna dimineata ,
      VA multumesc pentru sfaturi ,asa voi face!! ceai de coada calului am pus de cateva ori la rosii . Am plantat si vinete, ardei, gogosar, tarhon, dovleac si vad ca au inceput sa iasa toate, mai putin vinetele. Pot sa pun ceai si la toate acestea ?
      VA urez o primavara frumoasa !!

    • Mirela

      Phlox, spune-mi te rog acum ce mai fac? Tulpina este albastruie si ele cresc in fiecare zi cu repeziciune. Pana ajung eu sa le plantez in gradina mai este ceva timp . Am fost la gradina si inca este zapada . Sunt in ziua 48 de la plantare. Am pus infuzie de coada calului , am pus si zeama de foi de ceapa , poate ca ar trebui sa le pun pe balcondefinitiv.
      MAi am o alta serie de rasaduri care asteapta sa le pun in locul insorit, ;))

      • phlox

        @Mirela:
        Mirela, sunt cateva posibilitati: 1 – reduci udatul, caldura si hrana. 2 – ideea cu mutatul definitiv pe balcon e buna, conditia fiind, ca peste noapte, sa nu scada temp sub 8-10 grade. Poti sa adaugi niste pamant, vad ca fustita (cotiledonatele) este (sunt) departe de substrat, deci mai poti adauga pamant, turba, sau chiar nisip. 3 – poti repica plantutele in recipiente mai mari (facute din ziare, am invatat de pe un site rusesc, dar am vazut si la Vasi, pe blogul ei,)afundandu-le pana sub primele frunze adevarate. Perisorii de pe tulpina, culoare ei, sunt semnele “maturizarii” suficiente pentru o atfel de operatie. 4 – poti pune niste ramurele, lastari, de kalanchoia printre rasaduri. Se zice ca ar ostoi din crestere tinerele rebele 😉 sau 5 – poti face suma punctelor 1-4:) 🙂
        Sunt tare frumoase fetele tale! Ma uit si nu ma mai satur 😉
        spor!

  • irina

    buna seara! am vazut rasadurile mirelei si m-a apucat amocul. bravo, ai rasaduri minunate. eu le-am semanat abia pe 23 februarie si pana acum inafara de praz (daca radeti, ma supar! nu stiu dc se face rasad la praz, ca pana anul asta nu am avut in gradina) n-a iesit nimic, nimicut… lansez o intrebare in eter la cei mai din nord est? le-am semanat tarziu?

  • irina

    aham! erau pentru plantarea in gradina… si zici ca pot sa pun seminte in gradina direct?

    • armeria

      @irina: 🙂 ei, nici chiar asa…unde am zis eu ca semintele (vorbim de rosii, ardei de orice fel, vinete, altele )se pot pune direct in gradina?

      Normal ca trebuie sa faci rasaduri … sau sa le cumperi.
      Dar, pana la urma, ce ai semanat?

    • luminita21

      irina
      February 29, 2012 at 9:00 pm · Raspunde
      aham! erau pentru plantarea in gradina… si zici ca pot sa pun seminte in gradina direct?
      Buna Irina,sa sti k io am pus la intamplare samanta in gradina (de praz)si a iesit super bine.Trebuie apoi rasadite la loc final.Si sa vezi…au ramas pe locul acela cateva fire pe care le-a prins zapada,iar acum anul acesta sunt verzi si frumoase firele(precum ceapa verde)

  • irina

    vai de mine, am crezut ca te refereai doar la praz…stiu ca ardeiul, vanata si rosia se planteaza in rasadnite, dar am citit pe undeva ca vinetei de ex ii tb 60-65 de zile sa se dezvolte pana o plantezi in gradina. si eu in alti ani, in jur de 1 mai cumparam rasaduri. si am facut un calcul sumar, si ma mai incurca si fatul ca luna era in crestere 🙂 si le-am semanat…. asta e. cumpar si anul asta rasaduri. si eu care doar de praz ma indoiam ….. multumesc pentu sfaturi. sa aveti spor in tot si in toate!

  • irina

    a! ca sa vezi cum am uitat… sa aveti o primavara minunata!

  • VYS

    Am incercat sa va contactez prin intermediul formularului si acesta nu a functionat. Daca doriti, va propun unschimb de linkuri, adresa paginii web pe care o detin este http://www.vysblog.ro. Multumesc.

  • irina

    “marea” mea gradina are 300 de mp. desi poate nu e f mare am avut de toate in ea : mazare, fasole oloaga, ceapa alba si rosie, usturoi, patrujel, pastarnac, morcov ( radacinoasele cam anemice – acu de pe la voi am inteles si de ce…), rosiiii o multime (cherry si inima de bou), ardei gras, kapia si gogosari, castraveti, dovlecei, 2 pepeni, vinete pana corbului si black beauty cred, cartofi, capsuni, fragi, telina, cimbru, rozmarin, busuioc, salvie, gulii, zmeura, afine negre si agrise.
    cam atat. pana acum, timp de 3 ani am cumparat rasaduri din piata, de la matcasi (din galati) si anul acesta am incercat si eu marea cu degetul. am pus seminte de ardei, kapia, gogosari, vinete, telina si… asa cum am mai spus praz. pe 8 martie pun si rosiile. ce-o fi o fi…
    am uitat sa mentionez ca din 2008 gradina mea nu a vazut decat ingrasamant natural. poate dc foloseam ingrasaminte chimice recolta era mai bogata, dar eu sunt multumita cu ce am obtinut. pentru noi 4 a fost suficient. tot de pe la voi am citit despre agricultura pe pat inaltat si anul acesta voi experimenta. incep cu 2 paturi si apoi mai vedem. sa aveti spor in tot si in toate!

  • delica

    dragilor,

    bine v-am regasit! mi-am facut si eu in sfarsit rasadnita. pana anul trecut toata casa mi-era plina cu paharele cu rasaduri. anul asta insa am facut efortul sa facem o rasadnita calda, dupa modelul descris aici, in comentariile anterioare. am pus 5 soiuri de rosii, gulii, praz, busuioc, 2 tipuri de salata, etc. sunt f incantata de ceea ce a iesit si cum sunt in concediu cateva zile am pregatit si niste brazde pentru ridichi si alte 2 tipuri de salata si spanac, in gradina, urmeaza doar sa fac straturi. numa’bine!

  • Andrei

    Pot face o combinatie de frunza de ceapa(chiar si foi de ceapa),cenusa,coaja de ou pisat si zat de cafea pe care sa le pun in locasul in care plantez rosia?Nu se intampla nimic rau daca le combin pe toate?
    Cafeaua trebuie neaparat fiarta?Nu o pot pune nefiarta dar in cantitate mai mica?
    Sau o pot fierbe intr-o cantitate mai mica de apa numai sa iasa aciditatea din ea?

    • phlox

      @Andrei:
      In principiu nu are ce sa fie rau. Acum, eu am un principiu dupa care ma iau mereu: “mai binele este dusmanul binelui” Cenusa nu o poti folosi laolalta cu un ingrasamant “azotos”, cum este zatul de cafea. Se anuleaza reciproc. Poti face asa: folosesti coaja de ou pisata drept strat drenant (la radacini va ajunge exact ceea ce ne dorim, calciul)in lacas poti pune niste zat de cafea (poti folosi si cafea nefiarta, cruda, dat fiind ca rosiei ii place un pic mai acru substratul) si FOI de ceapa si NUMAI foi, nu stiu ce intelegi prin frunza de ceapa. O sa te rog sa-mi spui, exact, ce consideri tu frunza. Eu am in vedere foaia uscata, maronie sau caramizie, in functie de ceapa, alba sau rosie.
      Cenusa o poti presara pe substrat. In felul acesta, lucrurile nu se incurca, iar rasadul primeste cate putin din fiecare. 😉
      sa ai spor!

  • Andrei

    am vrut sa spun foi de ceapa sau coaja de ceapa

  • ce inventivi suntem noi romini eu sunt in spania si am si eu o mica parcela de gradina si sfaturile voastre miau fost de mare folos am pus rosi,salata,castraveti fasole si ceapa bine aici clima te ajuta pentru ca de zapada mai mult simtim lipsa sa nu zic cai ducem dorul problema mare e cu apa dee udat daca nu ai apa curenta cari la apa de iti vine rau dar merita cind mininci o salata cu gustul de acasa.Sa aveti recolte bogate,sa fiti sanatosi si ploie cita tebe ca sa nu carati apa cu galeata.SA AVETI SI UN PASTE FERICIT CU MULTE BUCURI

  • corinasim

    lepidopterele nu se iau dupa coaja de ou agatata in bat, e un basm . au alt tip de vedere, nu inteleg coaja aia de ou si nici nu o percem ca pe un fluture. pe de alta parte fluturii nu pot considera ca e locul ocupat, de asta cateodata e invazie. pe ei, spre deosebire de oameni, nu ii intereseaza ce face vecinul. la cojile de ou, mare atentie la ph-ul solului, daca e un sol cu ph mai mare nu sunt bune.

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

  

  

  

Upload Files

You can include images or files in your comment by selecting them below. Once you select a file, it will be uploaded and a link to it added to your comment. You can upload as many images or files as you like and they will all be added to your comment.