Ultimele comentarii

  • Liliana: Ajutor, va rog, si eu am peste tot in gradina de flori aces...
  • phlox: @victoria martac...
  • phlox: @nikons: Salut v...
  • phlox: @Teo: Teo, cu sc...
  • nikons: Buna seara curajosi pionieri ! Eu sunt ,sigur, pioniera i...
  • victoria martac: Buna ziua, Cu bunavointa dvs, ma-r interesa multe informati...

Tainele cultivarii tomatelor: boli si tratamente bio (4/5)

cultivarea-tomatelor-25Dacă aş fi fost scriitor cu ştaif, în mod normal ar fi trebuit să trec în revistă bolile şi dăunătorii acestei culturi, descriindu-le în amănunt. Cum nu am pretenţii de a fi un astfel de scriitor, fireşte, nu voi face acest lucru; din mai multe motive, cu care nu am să vă consum rabdarea şi timpul. Am să fac, în schimb, alt ceva. Am să descriu metodele profilactice şi de tratare ale celor mai răspândite şi sâcâitoare dintre bolile tomatelor. Cu mai puţine cuvinte, vă voi prezenta câteva „reţete medicale”. Paradoxal sau nu, veţi constata, dragii mei, că multe dintre „reţetele culinare” ţin loc şi de remedii de leac.

Pentru început, însă, trebuie să reţinem, însă,  ceva foarte important (eu o numesc una dintre regulile de aur ale gradinăriei): „o plantă sănătoasă, cu greu va putea fi atacată de boli sau dăunători”. De aceea vom face tot ce ne stă în… cunoştinţe pentru a o ajuta să-şi creeze un sistem imunitar impecabil.

Una dintre cele mai temute boli ale tomatelor, care este în stare într-un timp foarte scurt să pună la pământ întrega recoltă şi ceva pe deasupra, este fitoftoroza, boală micotică, declanşată de o ciupercă neşăţioasă, cu un nume exotic, altminteri: Phytophthora infestans. Dar, să ştiţi, dragi grădinişti, că avem ac şi de cojocul ei.

cultivarea-tomatelor-ros 004 Cu ce  începem? Cu seminţele, fireşte. Ca pe viitor, planta ce va să se nască, să plesnească de sănătate trebuie, mai întâi de toate, să tratăm şi să călim seminţele. Cum? Înainte de a fi însămânţate, ele vor fi ţinute în: apă de cenşă, sau apă oxigenată de concentraţie 1%, sau în suc de aloe vera, în soluţie de acid boric sau bicarbonat de sodiu, în infuzie din: urzică, urzică + coada calului, rostopască, tătăneasă, etc. Fireşte, vom alege una, maximum două, dintre variantele înşirate. Căt timp le ţinem? De la căteva ore până la câteva zile. Apoi urmează călirea. Toate aceste modalităţi le avem descrise în amănunt într-un material separat: „E vremea semănatului”.

Una  dintre cele mai simple şi la îndemână metode este aceea de a ţine câteva zile la rând seminţele în plin soare, cât de multe ore pe zi va fi posibil.

Urmează faza de răsad. Din fragedă pruncie, adică din momentul în care au atins vreo 10 – 12 cm, săptămânal vom stropi tinerele plantule cu soluţie de lapte degresat , zer sau kefir: 1 l de lapte degresat , zer sau kefir la 9 l de apă + 25 -35 picături de tinctură de iod. Iodul se va lupta cu bacteriile, iar acidul lactic este o adevărată „babă cloanţă” pentru sporii ciupercilor hapsâne.

Putem alterna stropirea cu lapte cu cea cu macerat de urzică şi coada calului, 500 gr de plantă uscată la 5 l apă rece sau fierbinte, nu contează. Reprezintă nu numai o barieră în calea bolilor, dar şi o hrană delicioasă. La fel de bine se poate folosi doar macerat la rece de coada calului (1:10) ca tratament de imunizare. Coada  calului, prin conţinutul însemnat de acid silicic (10%!), întăreşte ţesutul plantei, creând un scut în faţa bolilor şi dăunătorilor.

O dată planta ajunsă la adolescenţă (20 – 25 cm) putem face o operaţie interesantă, trecem un fir de cupru, care ne scuteşte, în mare măsură, să folosim stropirile cu solutii, care conţin cupru.

E drept că zeama bordeleză (conţine sulfat de cupru)  are un efect benefic pentru plante, dar, în general, eu fug de preparatele ce conţin cupru. Incerc să-l evit, pe cât posibil, ca să nu îngreunez solul cu el.

Folosesc preparatele pe baza de cupru doar in cazuri extreme. Asta nu înseamnă, nici pe departe, ca alţi grădinişti să nu -l folosescă.

Să  explicăm ce este cu acest fir de cupru. Eu am luat firul de la vechile cabluri telefonice, găsite în cutia cu diverse „rezerve electrice”. Se „dezghioacă” sârma din învelişul său, se freacă bine cu galss-papir, ca să-i îndepărtăm stratul protector, după care secţionăm în câte bucăţi avem nevoie.

Aşadar:  cu  puţin înainte de transplantarea roşiilor la locul definitiv (sau după ce au atins o înalţime de 20 – 30cm) luăm atâtea bucaţele de sârmă de Cu câte plante avem; lungimea:  circa 3 – 4  cm şi o grosime a firului cam cât a unui ac de cusut mai grosuţ. Firul îl trecem, transversal, prin tulpina plantei la o înăltime de cel mult 3cm (dupa unii chiar si 5cm) de la bază, puţin mai jos de prima frunza adevărată.

“Mustatile” rămase se dau în jos, spre rădăcină, de-a lungul tulpinii şi NU IMPREJURUL ei. Profilactic semănăm pe brazdă, sau printre plante, muştar alb sau crăiţe. Se  pare, ca fitoftorei nu-i place vecinătatea acestor plante şi nu va mai avea ce cauta la roşiile noastre! Rănile se refac repede şi nu trebuie să ne facem griji că pe acolo ar putea pătrunde cine ştie ce năzbâtii de „patogenişti”.

cultivarea-tomatelor-21 Haideţi să înţelegem cum stă treaba, şi cum de ajunge un amărât firicel de cupru să ne ferească planta de duşmani.

Cuprul este un element, care intră în componenţa multor substanţe fito-sanitare indicate în lupta cu ciupercine de tot felul, dăunatoare, fireşte.
Cum   funcţioneză?
Seva plantei ajunge la frunze dinspre rădăcini spre ultimul etaj al plantei  prin tulpină, da? Buuun, ce întalneşte  seva, la un moment dat, în drumul ei? Corect – firul de cupru. Trecând prin zona cu pricina, vrând-nevrând se produce o reacţie chimică între sevă şi cuprul din firul nostru; asfel, molecule de cupr ajung în sistemul circulator al tomatei. Moleculele de cupru îşi vor face treaba cum ştiu ele mai bine în colaborare cu celulele roşiei noastre. Se  vor împrieteni şi vor lupta umăr la umăr impotriva ciupercilor fitoftoroase şi nu numai. Şi, astfel, roşia primeşte din scutul cuprului în lupta cu ciupercina năroadă! Vedeţi cât este de simplu?!

Usturoiul este un alt duşman de temut al ciupercilor parazite şi al multor boli ale plantelor, în general. Este un antibiotic natural, un antimicotic şi un redutabil imunomodelator. Maceratul de usturoi, care va feri planta de ciuperca fitoftorei se prepară astfel: într-un borcan de 3 litri punem 500 gr de usturoi necurăţat dat prin maşina de tocat. Acoperim cu apă şi ţinem la loc întunecat şi cald preţ de 5 zile. Apoi, după ce strecurăm şi punem în recipiente de sticlă, de preferinţă întunecate, vom lua cate 60 ml de macerat la 10 l apă „stată”, adăugăm 2-3 linguri de săpun lichid şi stropim roşiile cam de 4 – 5  ori în toată perioada de vegetaţie. Dacă întâmplarea face ca fitoftoroza să-şi facă de cap prea tare, atunci vom stropi ceva mai des.

O altă reţetă împotriva fitoftorei: apa de cenuşă + macerat de usturoi + coada calului şi/sau rostopască : 400 gr cenuşă se vor fierbe în 10 l apă timp de 30 minute, la sfârşitul fierberii se va adăuga o mână bună de coada calului şi /sau rostopască mărunţite bine. Apoi lăsăm la „dospit” o zi. Strecurăm, adăugăm una-două linguri săpun lichid, 1 lingură de macerat de usturoi şi una de alcool rafinat, vodka sau pălincă + 1 lingură de ulei. Cu această soluţie se stropesc tomatele o dată la 2 zile seara sau dimineaţa devreme.

Urzica, buna prietenă, care are rol de doică şi de bady-guard. O preparăm în felul următor: 1,5 kg plantă verde mărunţită la 10 litri apă, ţinem de azi pe mâine în soare. Cu soluţia obţinută stropim şi roşiile dar şi substratul de pământ de jur-împrejurul lor.

Maceratul din ace şi/sau conuri de conifere se pregăteşte astfel: 2 kg ace şi/sau conuri opărite în 10 l apă se ţin cateva zile, maximum 10, la macerat. Apoi, după ce stercurăm, luăm 1l de soluţie la 5  de apă, două linguri de săpun lichid (în general săpunul lichid este mai mult pentru aderenţă). O rţetă similară este următoarea: se culeg  primăvara muguri de brad, pin, etc, pe care îi păstrăm în pungi de plastic pănă la întrebuinţare, când opărim o măsură de muguri de brad în doua măsuri de apă clocotită, lăsăm pe foc vreo 2-3 minute. Apoi acoperim vasul şi-l ţinem aşa cam 40 de minute-1 oră. Strecurăm, diluăm în raport de 1:5 (1 cană de soluţie la 5 de apă) şi stropim tomatele în floare o dată la 2 săptămâni

Infuzia sau maceratul de rostopască şi/sau tătăneasă excelentă în combaterea fitoftorei, pătării brune, dar şi a afidelor şi acarienilor.

Cum procedam? Luăm 700 gr plantă crudă şi mărunţită şi o opărim în 10l de apă. Acoperim cu ceva gros şi lăsăm la ostoit câteva ore bune, mai bine o zi. Strecurăm, adăugăm, dar nu e obligatoriu, 30 gr de permanganat de potasiu sau o sticluţă de albastru de metilen. Stropim o dată la 2 săptămâni. Vom stropi mai des, dacă ciuperca s-a instalat prea comod pe frunze, îndepărtând părţile bolnave şi arzându-le. În afară de fitoftoroză, roşiile ne mai pot fi atacate şi de sporii altor ciuperci nesuferite. Astfel ne putem trezi cu : Putrezirea vârfului fructului, un beteşug deloc plăcut, care apare, spun specialiştii,  mai ales în perioada de formare a fructelor, când frunzele suferă de sete şi se apucă să fure apa de la rod. Astfel, tesutul din vârful fructului rămâne fără apă, iar domnul putregai atât aşteaptă. Se instalează confortabil pe ţesutul mort şi se înfruptă.

Asta, aşa, grosso-modo, ca să ne facem o idee despre cum trebuie să reacţionăm. Adică: trecem la îndepărtatul fructelor atacate, concomitent cu udatul sistematic şi afânare obligatorie a substratului, ca apa să ajungă, adânc, la ultimile firicele ale rădacinii. Apoi presărăm cenuşă şi mulcim. Gata!

Un alt conaş putregai se ocupă de tulpină, aşa se şi numeşte: putregaiul tulpinii . De el scăpăm ieftin: ştergem cu o cârpă uscată tulpina, o spălăm cu apă oxigenată sau soluţie de bicarbonat de sodiu, apoi pudrăm cenuşă din belşug.

Avortarea florilor. Din varii motive (diferenţe de temperatură, insuficientă umiditate sau, dimpotrivă, în exces, lipsa sau surplusul unuia sau altuia dintre elementele benefice) florile se apucă să cadă de la locul unde ar trebui să se ocupe de rodit. Astfel, prin metoda ce vi-o voi spune, vom ajuta planta să nu facă acest pas nefast. În ajutor ne vine soluţia de 1% de acid boric (10 gr la 10l apă călduţă) Stropim, cât de des posibil, o dată la două-trei zile pe flori dar şi pe frunze, seara, înainte de culcare.

Şi, uite aşa, cătinel-cătinel, am ajuns la liman. Ştim acum câte puţin din fiecare, suficient pentru început ca să putem trece la treabă. Restul îl vom învăţa pe parcurs, din greşeli sau din luări aminte.

Cât despre strângerea şi păstrarea recoltei, ce şi cum se  poate pregăti din acest minunat „tropican”, voi reveni, poate, altă dată.

Oricum, aceste lucruri le ştie şi cel mai neavenit grădinist.

Cred că se impun şi câteva concluzii, nu credeţi? Bineinteles, doar in episodul urmator :)!

115 comments to Tainele cultivarii tomatelor: boli si tratamente bio (4/5)

  • Nikons

    Buna seara ,
    am inceput , este primul an , sa cultiv legume BIO ( fertilizatori , preparate pentru imunizarea plantelor , fungicide , insecticide etc , toate facute cu ierburi din gradina ) . Degeaba . Sunt descurajata . Rosiile au crescut , au ciorchini de rosii frumoase si , dupa o bura de ploaie au aparut problemele . Frunze rasucite , virfuri incovoiate , pete galbui pe frunze .. Ce sa fac ? Dupa atita munca si incredere , nu vreau sa renunt la tratamentele bio .
    Am gresit ca nu am inceput cu inceputul – adica cu tratarea pamintului . Semintele le-am cumparat de la veterani in domeniu, presupun ca erau tratate .
    Cu ce pot stropi ? Care este cel mai eficient – sigur leac contra ciupercilor , virozelor si bacteriilor ? Poate fi unul singur care sa omoare toate bolile ? Tare n-as vrea sa renunt la solutiile bio , dar ma doare sufletul sa vad frumusete de gradina bolnava ! Ma puteti ajuta cu un sfat ?
    Multumesc anticipat si va doresc , tuturor , gradina sanatoasa .

    • phlox

      @Nikons: Draga mea, prima clatita intotdeauna iese prost.Asta nu inseamna ca celelalte nu vor fi grozave. Mie mi-au trebuit niste ani, pana cand au inceput sa se aseze, la locul lor, treburile. Nici acum nu ma pot lauda cu rezultate impecabile. Tenacitatea, perseverenta sunt amici care trebuie sa-ti stea de-a stanga si de-a dreapta muncii tale. Iar rabdarea, este si ea, deopotriva cu celelalte, un important ajutor. Sa le luam pe rand: “bura de ploaie” este un inamic serios, mai ales daca racoarea este si ea prezenta, Este mediul ideal in care se dezvolta si musca phitophtora (mana)si nu doar ea, In general bolile cauzate de sporii diferitelor ciupeci parazitare. De aceea, trebuie sa ai la indemana cenusa. Eu (fireste cand sunt prezenta la mosie), dupa fiecare ploaie, mai ales seara,(si numai daca este rece) pudrez rosiile, ardeii, castravetii, vinetele, practice tot, cu cenusa. A nu se intelege ca, in cazul ploilor zilnice, ca sa nu mai spun de cele care se incapataneaza sa se repete de cateva ori pe zi, stau cu clondiru de cenusa pe ele. Fireste, este o limita si in pudrarea cu cenusa. Iti alegi momentele prielnice pentru a face aceasta operatie. Deasemenea, nu-mi lipsesc infuziile de foi de ceapa, zer, tataneasa si urzica. Maceratele le pastrez in sticle de bere (din cele inchise la culoare)dar nu mai mult de 2 saptamani. La rosii, dupa ce au aparut roduletele la primul etaj, musai incep actiunea de eliminare a frunzelor.Treptat, nu toate odata, ci una cate una. Dar NUMAI pana la etajul cu pricina, NICIODATA deasupra. Si asa, procedez cu fiecare etaj astfel, cand s-a ajuns la ultimul (pe care doresti sa -l lasi, este la alegerea ta, in functie de zona in care esti)etaj, rosia mea e, practic chela cu un singur mot in varf de scafarlie. In felul acesta, planta nu cheltuie hrana si apa pentru frunze, ci pentru rod. In plus, sporii nu mai au platforma de aterizare, si asa impuscam mai multi iepuri d-odata. Daca plantele tale au deja rod format, treci cu curaj la eliminarea frunzelor de sub etajele cu rod, la pudrarea cu cenusa si, mai ales la stropirea, foliar, cu acid boric si infuzie de tataneasa si coada calului. In materialul prezentat sunt mai multe retete pe care le poti alterna.
      Cat despre semintele cumparate de la “veteran” iti spun doar atat: numai si numai daca tu insati faci dezinfectia lor vei fi sigura de rezultat. Nu cred ca cei ce vand semintele (chiar daca sunt de la fructe sanatoase, sau poate tocmai din acest motiv)stau sa le si trateze. Oricum, ele trebuie tratate , mai ales, inainte de insamantare. Fireste sa si substratul trebuie tratat in prealabil. Oricum, tot raul spre bine, deoarece numai din greseli esti sigur ca te alegi cu ceva bun, si anume cu invatatura. Sa ai spor si nu te lasa doborata de cateva nereusite. O sa fii surprinsa, peste foarte putin timp, cat de simple o sa ti se para lucrurile! Spor si roade bogate!

  • sov

    Va deranjez si eu cu 3 intrebari:
    1)Am roşii nedeterminate plantate in câmp, si vreau să le conduc pe un singur fir. Am observat ca apar brate suplimentare de la frunzele de la bază, si nu de la copili, pe care i-am eliminat. Pt că vad ca frunzele de la bază se ingroasa, se lungesc si aproape ajung ca lungime tulpina. Acestea deci trebuiesc suprimate? Că din ce am mai citit pe net, braţele suplimentare apar de la copili, însă văd că la mine apar din frunzele de la bază.
    2)De ce frunzele ,mai ales cele mai de la bază, sînt îndreptate spre pământ?
    3)pot stropi cu zeama bordeleza daca au aparut florile?
    Multumesc.

    • phlox

      @sov: Soiurile cu crestere nedeterminata pot fi conduse pe unu, doua sau, cel mult trei tulpini. Fiind viguroase, ele fac astfel de tulpini in modul pe care l-ai mentionat. Dar, daca vrei sa ai doar un singur fir (tulpina), poti trece la suprimarea celorlalte.
      Poti stropi cu zeama bordeleza, dar de preferat sa stropesti cu acid boric si infuzie de tataneasa. Daca, totusi nu vrei sa renunti la zeama bordeleza iti recomand stropirile cu Scudo (este un produs organic ce contine Cupru chelat)si este, practic, doi intr-unul – si hrana si medic. Frunzele de la baza – suprima-le fara teama!
      Spor si roade bogate!

  • ioana-50

    La rosiile cheri am si eu frunzele de la baza indreptate spre pamant adica aproape lipite de tulpina si cu varfurile spre pamant dar ma consolez ,rosioarele incep sa se coaca si ma gandesc ca am primit semintele de pe alte meleaguri straine si probabil ca asa e soiul,in rest deocamdata nu a aparut nicio boala la ele, si eu le tratez numai bio pe toate legumele din gradina.

  • ioana-50

    am uitat sa va spun ca dupa ce am mutat rosiile in gradina le-am stropit numai cu solutie de lapte nefiert luat direct de la dozator deci lapte cu 3,6 grasime diluat cu apa la inceput 20%lapte si 80%apa iar pe parcurs am marit concentratia de lapte si acum stropesc cu 50-50 o data pe saptamana, le-am mai stropit si cu solutie de sare EPSON pentru lipsa de magneziu o data pe luna si in rest le-am udat cu macerate ,am alternat o data cu macerat de urzica apoi de tataneasa apoi de coada calului si uneori am amestecat maceratele de coada calului cu cel de tataneasa. Sa speram ca nu avem parte de evenimente in gradina pana acum am scapat de grindina si de mana. o zi buna sa aveti.

  • Teo

    Buna ziua, am o mare rugaminte la dvs. cum scap de fitiftoroza cel mai repede in solar? primul pas e indepartarea frunzelor dar cum? de langa tulpina? si am vazut pete negre pe tulpina, ce e de facut? va multumesc

    • phlox

      @Teo: Teo, cu scuzlele de rigoare ca nu ti s-a raspuns pana acum, si chiar daca este in al ”enșpelea” ceas, incerc sa-ti raspund.
      Da, asa ar fi trebuit sa incepi, cu indepartatea frunzelor de la baza spre ciorchine, stropind, sistematic, cu bicarbonat de sodiu, infuzie de tataneasa, apa de cenusa si pudrat, la greu, cu cenusa. Dat fiind ca in solar umiditatea este cea raspunzatoare de mediul adecvat proliferarii fungilor, este bine o aerisire zdravana si mai indelungata. Re regula, la un atac de phytophthora, intreg solarul trebuie dezinfectat si foarte bine aerisit. De aceea, tratamentul impotriva acestei mane, si, in general, impotriva oricaror boli si/sau daunatori se face PROFILACTIC, ca sa nu ne trezim, de multe ori, cand este cam tarziu, cu atacul banditilor de toate semintiile, si sa ne uitam, neputinciosi, cum bunatate de plante si munca sunt distruse de niste neica-nimeni ticalosi.
      cu drag

  • nikons

    Buna seara curajosi pionieri !

    Eu sunt ,sigur, pioniera in agricultura eco . Am salvat gradina . Disperata , am stropit la fiecare 2 zile cu toate retetele de infuzie , macerat etc . Cam haotic , dar nu am vrut sa renunt la tratamentele bio . Asa cum mi-ati scris , dupa fiecare bura de ploaie ( abia asta noapte si asta dimineata , o ploaie buna , a potolit setea pamintului ) am pudrat toata gradina cu cenusa .
    Daca in primul meu an de pionierat am reusit , anul viitor ( care va incepe prin noiembrie )voi sti ce sa fac . Voi face alte greseli , sunt sigura , dar am putina experienta si multa tenacitate .
    Rosiile sunt mari si foarte mari , au un gust ca cel din copilarie , dulce si aromat , doar ca sunt cam diforme . La sfirsitul lunii iunie , cind v-am cerut sfatul si incurajare , aproape toate virfurile tomatelor erau incovoiate si aveau cite o floare foarte mare in virf . Dupa ce le-am stropit , nici nu mai stiu de cite ori si cu ce , s-au indreptat , au rodit si din florile din virfurile incovoiate au crescut niste rosii cam diforme si fff mari .
    Am luat teapa cu saminta de kapia , ardeii sunt mici si subtiri , o parte din gogosari au virful maroniu si i-am aruncat , dar ce voi culege imi va ajunge pentru zarzavatul pentru iarna .
    Am cules si uscat coada-calului (la mine rasare cam tirziu ) si fac planul pentru toamna .
    PS Are cineva vreo solutie de a construi un solar ieftin si bun ? Daca si anul viitor va fi tot seceta , trebuie sa gasesc o solutie .
    Aaaa , am citeva fire de rosii salbatice . Sunt rezistente la toate cele , florile sunt f. frumoase si am vazut o rosioara care incepe sa se coaca . Sper sa gasesc timp sa va scriu ce gust au .
    Multumesc pentru incurajari si sfaturi .
    Va doresc tuturor o recolta bogata si sanatoasa .

    • phlox

      @nikons: Salut voios de pionier! (daca memoria nu m-a lasat complet, parca asa era salutul…. 😀 )Nicons, tare ne bucuram cand auzim astfel de istorioare cu final fericit, dar si muncit! ANul de pionierat este, practic, piatra de temelie a viitoarei experiente. O prietena a mea, total neobisnuita si neinstruita cu munca pamantului, a reusit, in primul ei an de gradinareasa, sa scoata dintr-un loc nemuncit si parasit de 8-10 ani, un pui de paradis. Cu tenacitate, ajutata de sot si baiat, cot la cot, cu invatamintele de pe aici si din alte surse, a avut satisfactia unei recolte pe care nimeni n-ar fi banuit-o. Acum, dupa, nici nu mai stiu cati ani, 4-5, are o frumusete de gradina, iar recoltele ei sunt de invidiat de catre cel mai invatat gradinar! Parol. Asa ca, daca vei continua in acest fel, cu certitudine te vei numara printre gradinarii fericiti si super-satisfacuti de efortul depus.
      Nu stiu daca samanta a avut vreo vina, cat , mai curand, conditiile de vreme, care nu le-a permis o dezvoltare normala si satisfacatoare. Nu-i bai, n-au intrat zilele-n sac. Anul viitor, ne vei povesti, cu mare bucurie, cum si ce fel de recolta ai strans.
      Solutia pentru vreme uscata, fireste, este folia de mulcire si sistemul de udare prin picurare. este o investitie destul de costisitoare, dar, care-si arata nu numai utilitatea ci si roadele, in foarte scurt timp. Investitia va fi recuperata in scurt timp, si cu rod mare
      Chiar sunt foarte curioasa de evolutia rosiei salbatice. Nu am avut si nici nu stiu aproape, de fapt, nimic despre ea, asa ca asteptam cu nerabdare amanuntele.
      Cu drag

Leave a Reply

  

  

  

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Upload Files

You can include images or files in your comment by selecting them below. Once you select a file, it will be uploaded and a link to it added to your comment. You can upload as many images or files as you like and they will all be added to your comment.