Ultimele comentarii

  • phlox: @Teodora: Multum...
  • Teodora: Multumesc mult Phlox, pentru acest raspuns detaliat ! Chiar...
  • andrey: Am o intrebare daca complectez golurile iarba nu creste in m...
  • phlox: @Gabin: Corect! ...
  • phlox: @Teodora: Scuze ...
  • Pop Eugenia: Am si eu un mur,fara tepi,imi place foarte mult,fructele sun...

Tainele cultivarii tomatelor: boli si tratamente bio (4/5)

cultivarea-tomatelor-25Dacă aş fi fost scriitor cu ştaif, în mod normal ar fi trebuit să trec în revistă bolile şi dăunătorii acestei culturi, descriindu-le în amănunt. Cum nu am pretenţii de a fi un astfel de scriitor, fireşte, nu voi face acest lucru; din mai multe motive, cu care nu am să vă consum rabdarea şi timpul. Am să fac, în schimb, alt ceva. Am să descriu metodele profilactice şi de tratare ale celor mai răspândite şi sâcâitoare dintre bolile tomatelor. Cu mai puţine cuvinte, vă voi prezenta câteva „reţete medicale”. Paradoxal sau nu, veţi constata, dragii mei, că multe dintre „reţetele culinare” ţin loc şi de remedii de leac.

Pentru început, însă, trebuie să reţinem, însă,  ceva foarte important (eu o numesc una dintre regulile de aur ale gradinăriei): „o plantă sănătoasă, cu greu va putea fi atacată de boli sau dăunători”. De aceea vom face tot ce ne stă în… cunoştinţe pentru a o ajuta să-şi creeze un sistem imunitar impecabil.

Una dintre cele mai temute boli ale tomatelor, care este în stare într-un timp foarte scurt să pună la pământ întrega recoltă şi ceva pe deasupra, este fitoftoroza, boală micotică, declanşată de o ciupercă neşăţioasă, cu un nume exotic, altminteri: Phytophthora infestans. Dar, să ştiţi, dragi grădinişti, că avem ac şi de cojocul ei.

cultivarea-tomatelor-ros 004 Cu ce  începem? Cu seminţele, fireşte. Ca pe viitor, planta ce va să se nască, să plesnească de sănătate trebuie, mai întâi de toate, să tratăm şi să călim seminţele. Cum? Înainte de a fi însămânţate, ele vor fi ţinute în: apă de cenşă, sau apă oxigenată de concentraţie 1%, sau în suc de aloe vera, în soluţie de acid boric sau bicarbonat de sodiu, în infuzie din: urzică, urzică + coada calului, rostopască, tătăneasă, etc. Fireşte, vom alege una, maximum două, dintre variantele înşirate. Căt timp le ţinem? De la căteva ore până la câteva zile. Apoi urmează călirea. Toate aceste modalităţi le avem descrise în amănunt într-un material separat: „E vremea semănatului”.

Una  dintre cele mai simple şi la îndemână metode este aceea de a ţine câteva zile la rând seminţele în plin soare, cât de multe ore pe zi va fi posibil.

Urmează faza de răsad. Din fragedă pruncie, adică din momentul în care au atins vreo 10 – 12 cm, săptămânal vom stropi tinerele plantule cu soluţie de lapte degresat , zer sau kefir: 1 l de lapte degresat , zer sau kefir la 9 l de apă + 25 -35 picături de tinctură de iod. Iodul se va lupta cu bacteriile, iar acidul lactic este o adevărată „babă cloanţă” pentru sporii ciupercilor hapsâne.

Putem alterna stropirea cu lapte cu cea cu macerat de urzică şi coada calului, 500 gr de plantă uscată la 5 l apă rece sau fierbinte, nu contează. Reprezintă nu numai o barieră în calea bolilor, dar şi o hrană delicioasă. La fel de bine se poate folosi doar macerat la rece de coada calului (1:10) ca tratament de imunizare. Coada  calului, prin conţinutul însemnat de acid silicic (10%!), întăreşte ţesutul plantei, creând un scut în faţa bolilor şi dăunătorilor.

O dată planta ajunsă la adolescenţă (20 – 25 cm) putem face o operaţie interesantă, trecem un fir de cupru, care ne scuteşte, în mare măsură, să folosim stropirile cu solutii, care conţin cupru.

E drept că zeama bordeleză (conţine sulfat de cupru)  are un efect benefic pentru plante, dar, în general, eu fug de preparatele ce conţin cupru. Incerc să-l evit, pe cât posibil, ca să nu îngreunez solul cu el.

Folosesc preparatele pe baza de cupru doar in cazuri extreme. Asta nu înseamnă, nici pe departe, ca alţi grădinişti să nu -l folosescă.

Să  explicăm ce este cu acest fir de cupru. Eu am luat firul de la vechile cabluri telefonice, găsite în cutia cu diverse „rezerve electrice”. Se „dezghioacă” sârma din învelişul său, se freacă bine cu galss-papir, ca să-i îndepărtăm stratul protector, după care secţionăm în câte bucăţi avem nevoie.

Aşadar:  cu  puţin înainte de transplantarea roşiilor la locul definitiv (sau după ce au atins o înalţime de 20 – 30cm) luăm atâtea bucaţele de sârmă de Cu câte plante avem; lungimea:  circa 3 – 4  cm şi o grosime a firului cam cât a unui ac de cusut mai grosuţ. Firul îl trecem, transversal, prin tulpina plantei la o înăltime de cel mult 3cm (dupa unii chiar si 5cm) de la bază, puţin mai jos de prima frunza adevărată.

“Mustatile” rămase se dau în jos, spre rădăcină, de-a lungul tulpinii şi NU IMPREJURUL ei. Profilactic semănăm pe brazdă, sau printre plante, muştar alb sau crăiţe. Se  pare, ca fitoftorei nu-i place vecinătatea acestor plante şi nu va mai avea ce cauta la roşiile noastre! Rănile se refac repede şi nu trebuie să ne facem griji că pe acolo ar putea pătrunde cine ştie ce năzbâtii de „patogenişti”.

cultivarea-tomatelor-21 Haideţi să înţelegem cum stă treaba, şi cum de ajunge un amărât firicel de cupru să ne ferească planta de duşmani.

Cuprul este un element, care intră în componenţa multor substanţe fito-sanitare indicate în lupta cu ciupercine de tot felul, dăunatoare, fireşte.
Cum   funcţioneză?
Seva plantei ajunge la frunze dinspre rădăcini spre ultimul etaj al plantei  prin tulpină, da? Buuun, ce întalneşte  seva, la un moment dat, în drumul ei? Corect – firul de cupru. Trecând prin zona cu pricina, vrând-nevrând se produce o reacţie chimică între sevă şi cuprul din firul nostru; asfel, molecule de cupr ajung în sistemul circulator al tomatei. Moleculele de cupru îşi vor face treaba cum ştiu ele mai bine în colaborare cu celulele roşiei noastre. Se  vor împrieteni şi vor lupta umăr la umăr impotriva ciupercilor fitoftoroase şi nu numai. Şi, astfel, roşia primeşte din scutul cuprului în lupta cu ciupercina năroadă! Vedeţi cât este de simplu?!

Usturoiul este un alt duşman de temut al ciupercilor parazite şi al multor boli ale plantelor, în general. Este un antibiotic natural, un antimicotic şi un redutabil imunomodelator. Maceratul de usturoi, care va feri planta de ciuperca fitoftorei se prepară astfel: într-un borcan de 3 litri punem 500 gr de usturoi necurăţat dat prin maşina de tocat. Acoperim cu apă şi ţinem la loc întunecat şi cald preţ de 5 zile. Apoi, după ce strecurăm şi punem în recipiente de sticlă, de preferinţă întunecate, vom lua cate 60 ml de macerat la 10 l apă „stată”, adăugăm 2-3 linguri de săpun lichid şi stropim roşiile cam de 4 – 5  ori în toată perioada de vegetaţie. Dacă întâmplarea face ca fitoftoroza să-şi facă de cap prea tare, atunci vom stropi ceva mai des.

O altă reţetă împotriva fitoftorei: apa de cenuşă + macerat de usturoi + coada calului şi/sau rostopască : 400 gr cenuşă se vor fierbe în 10 l apă timp de 30 minute, la sfârşitul fierberii se va adăuga o mână bună de coada calului şi /sau rostopască mărunţite bine. Apoi lăsăm la „dospit” o zi. Strecurăm, adăugăm una-două linguri săpun lichid, 1 lingură de macerat de usturoi şi una de alcool rafinat, vodka sau pălincă + 1 lingură de ulei. Cu această soluţie se stropesc tomatele o dată la 2 zile seara sau dimineaţa devreme.

Urzica, buna prietenă, care are rol de doică şi de bady-guard. O preparăm în felul următor: 1,5 kg plantă verde mărunţită la 10 litri apă, ţinem de azi pe mâine în soare. Cu soluţia obţinută stropim şi roşiile dar şi substratul de pământ de jur-împrejurul lor.

Maceratul din ace şi/sau conuri de conifere se pregăteşte astfel: 2 kg ace şi/sau conuri opărite în 10 l apă se ţin cateva zile, maximum 10, la macerat. Apoi, după ce stercurăm, luăm 1l de soluţie la 5  de apă, două linguri de săpun lichid (în general săpunul lichid este mai mult pentru aderenţă). O rţetă similară este următoarea: se culeg  primăvara muguri de brad, pin, etc, pe care îi păstrăm în pungi de plastic pănă la întrebuinţare, când opărim o măsură de muguri de brad în doua măsuri de apă clocotită, lăsăm pe foc vreo 2-3 minute. Apoi acoperim vasul şi-l ţinem aşa cam 40 de minute-1 oră. Strecurăm, diluăm în raport de 1:5 (1 cană de soluţie la 5 de apă) şi stropim tomatele în floare o dată la 2 săptămâni

Infuzia sau maceratul de rostopască şi/sau tătăneasă excelentă în combaterea fitoftorei, pătării brune, dar şi a afidelor şi acarienilor.

Cum procedam? Luăm 700 gr plantă crudă şi mărunţită şi o opărim în 10l de apă. Acoperim cu ceva gros şi lăsăm la ostoit câteva ore bune, mai bine o zi. Strecurăm, adăugăm, dar nu e obligatoriu, 30 gr de permanganat de potasiu sau o sticluţă de albastru de metilen. Stropim o dată la 2 săptămâni. Vom stropi mai des, dacă ciuperca s-a instalat prea comod pe frunze, îndepărtând părţile bolnave şi arzându-le. În afară de fitoftoroză, roşiile ne mai pot fi atacate şi de sporii altor ciuperci nesuferite. Astfel ne putem trezi cu : Putrezirea vârfului fructului, un beteşug deloc plăcut, care apare, spun specialiştii,  mai ales în perioada de formare a fructelor, când frunzele suferă de sete şi se apucă să fure apa de la rod. Astfel, tesutul din vârful fructului rămâne fără apă, iar domnul putregai atât aşteaptă. Se instalează confortabil pe ţesutul mort şi se înfruptă.

Asta, aşa, grosso-modo, ca să ne facem o idee despre cum trebuie să reacţionăm. Adică: trecem la îndepărtatul fructelor atacate, concomitent cu udatul sistematic şi afânare obligatorie a substratului, ca apa să ajungă, adânc, la ultimile firicele ale rădacinii. Apoi presărăm cenuşă şi mulcim. Gata!

Un alt conaş putregai se ocupă de tulpină, aşa se şi numeşte: putregaiul tulpinii . De el scăpăm ieftin: ştergem cu o cârpă uscată tulpina, o spălăm cu apă oxigenată sau soluţie de bicarbonat de sodiu, apoi pudrăm cenuşă din belşug.

Avortarea florilor. Din varii motive (diferenţe de temperatură, insuficientă umiditate sau, dimpotrivă, în exces, lipsa sau surplusul unuia sau altuia dintre elementele benefice) florile se apucă să cadă de la locul unde ar trebui să se ocupe de rodit. Astfel, prin metoda ce vi-o voi spune, vom ajuta planta să nu facă acest pas nefast. În ajutor ne vine soluţia de 1% de acid boric (10 gr la 10l apă călduţă) Stropim, cât de des posibil, o dată la două-trei zile pe flori dar şi pe frunze, seara, înainte de culcare.

Şi, uite aşa, cătinel-cătinel, am ajuns la liman. Ştim acum câte puţin din fiecare, suficient pentru început ca să putem trece la treabă. Restul îl vom învăţa pe parcurs, din greşeli sau din luări aminte.

Cât despre strângerea şi păstrarea recoltei, ce şi cum se  poate pregăti din acest minunat „tropican”, voi reveni, poate, altă dată.

Oricum, aceste lucruri le ştie şi cel mai neavenit grădinist.

Cred că se impun şi câteva concluzii, nu credeţi? Bineinteles, doar in episodul urmator :)!

89 comments to Tainele cultivarii tomatelor: boli si tratamente bio (4/5)

  • armeria

    Foarte frumos, Phlox ! O sa astept si concluziile :)

    Pana aici, pentru mine (nu se refera la materialul scris de tine, pentru ca apreciez munca ta enorm )cultura tomatelor seamana cu limba rusa.
    Am studiat-o ani de zile si nu mai stiu nimic :(

    • phlox

      @armeria:
      :) :) :) :) He-he, si daca ai stii cate ar mai fi de povestit despre ele!M-am abtinut din rasputeri, deoarece, altminteri ar fi trebuit sa -l trec la specia literara “romane-fluviu”
      Sigur, daca teoria e trecuta pe hartie arata complicat, dar zau ca pe “viu” e muuult mai simplu si la-ndemana. Iar tu o stii cu mult mai bine decat mine ;) Eu sunt un amarat de teoretician, pe cata vreme tu…, ehe.. alta poveste; tu, inafara de cunostinte, mai ai si intuitie. Stiu ce vorbesc. Sîc!
      De faptul ca nu-ti prinzi urechile in teorie este faptul ca eu insami am reusit (afoana cum ma aflu si cu ingrijirea lor o data la cel putin 2 saptamani, ca altminteri chiar si o data pe luna le vedeam)sa scot o recolta de aproape 9kg!de la 5 fire!!!! Si nu m-au atacat nici bolile naroadele! DELOC Deci se poate. Practic eu asta vreau sa demonstrez. Nu trebuie sa ai state vechi in gradinarit si nici studii complicate ca sa-ti cultivi pe pamantul tau (aproape)ce-si doreste inima. Singurele conditii pe care trebuie sa le indeplinesti sunt pasaiunea si sa indragesti (sinonim cu respect) pamantul. Altminteri n-ai nici o sansa de adevarate reusite. Zic bine, mai, Armerie?
      cu mare si mult drag ;)

  • fanica

    Ma bucur de fiecare data cand citesc noutati despre gradinarit. De la dv am multe de invatat.Fata de anul trecut postarile sunt mult mai interesante si documentate.Va urmaresc(nu in sensul celor cu ochi albastri) de mai multa vreme pentru ca imi place sa “gradinaresc”. Am un solar de 16/3m in care cultiv rosii si ardeioase.
    La subiect: sa nu se indoiasca nimeni de metoda “imunizarii” rosiilor cu fir de cupru. Am experimentat-o anul acesta si este adevarat ca nu le prinde mana. Am rasadit afara doua fire de rosii cu fir de cupru in tilpina si le-am ingrijit normal, fara sa le stropesc cu vreo substanta. Am mancat rosii de la ele pana la prima cadere de bruma. Cele din solar a fost nevoie sa le tratez impotriva manei si patarii brune.
    As pute sa va trimit fotografii din gradina si solarul meu. Cred ca ar fi ceva de vazut.
    Va multumesc si va felicit!

    • phlox

      @fanica:
      Cat ma bucur, Fanica, atunci cand rezultatul unei experimentari este cel scontat! Am constatat si la mine, cum spuneam in alt post, cat de sanatoase si tzapanoase au crescut rosiile cu fir si aproape fara ingrijire. Spun aproape, deoarece ma intalneam cu ele o data la 2 saptamani in cel mai fericit caz. E drept ca atunci cand ma vedeam cu tomatinele mele le bibileam de le sareau capacele! Si vorba ta, pe ultimile le-am cules in octombrie doar pentru ca am inchis sezonul la mosie, ei si pentru ca, totusi, noaptea era mult prea rece pentru ele. Imi pare rau ca nu le-am pus in ghivece, asa cum a facut Cristina, si sa le instalez pe balcon (asta daca nu aterizam cu tot cu ele in strada, azvarlita de ai mei! :))
      Fanica, asteptam cu nerabdare poze de la tine!
      cu drag

  • gabriel

    Super-sfaturi despre tomate, aproape imi pare rau ca nu mai e sezon ca sa aplic. Multumiri din partea viitoarelor locuitoare ale solarului pe care il am!!
    Legat de firul de Cu, am facut acest lucru la meri.De 2-3 ani au rapan asa incat in august parca erau arsi pe frunze. Doar la unul dintre ei, in acest an am efectuat gauri de 3mm adanci de vreo 5mm, si am infipt sarma de Cu, l-am “impanat” asa cu vreo 10 buc, atat in tulpina cat si in crengile groase. In aceasta toamna, rezultatul era vizibil de la distanta. La primavara aplic pe toti pomii.
    Am si o intrebare: DE CE sapatura de toamna in gradina se face doar de 10-12 cm adancime, cand harletul are dublu aceasta dimensiune? Adica am muncit dublu in toti acesti ani?
    Multumesc.

    • phlox

      @gabriel:
      Da, ai muncit dublu si degeaba.Lamurirea la intrebarea ta, draga Gabriel, o vei gasi, partial, intr-un post mai vechi caruia-i zice Tehnologia microorganismelor eficiente. Spun partial, deoarece am in lucru (mamaaa ce pretios suna!)o continuare la tema asta, un fel de “to be continued” :), pentru ca eu consider foarte importanta ideea de a nu sapa, adica de a nu traumatiza pamantul, iar sapatul, aratul de mare adancime, asta este de fapt: chinuitul si omoratul incet si sigur a Mamei Gaia. Si pentru ca exista o multitudine de solutii si moduri nu numai de a evita acest lucru, dar si de a restabili fertilitatea, sunt tare chitita sa le trambitez in gura mare tuturor celor care vor sa si asculte nu numai sa auda ;)
      Eu, peticutul meu de mosie n-am mai sapat-o de vreo 6-7 ani buni. Si am un pamant fertil, usor, permeabil la aer si apa, vesel si recunoscator. Cum reusesc? Simplu de tot: mulcesc, afanez, mai ales dupa ploi si udari, hranesc cu supe si compotruri de verzituri-buruneituri, mranita, compost, mulcesc la greu, il dragalesc si-l iubesc! Atat. Si voi incepe sa-l rasfat si cu siderate!
      Dealtminteri, prietena noastra Armeria se ocupa intens de permacultura si , daca o sa se indure de curiozitatea noastra, ne va destainui vreodata din tainele acestei frumoase si sanatoase metode(unul dintre importantii sustinatori ai acestei metode fiind si cunoscutul Zepp Holzer)Oricum, mai multe in curand.
      cu drag

      • armeria

        @phlox: Phlox, ai cateodata idei asa traznite…
        ” Armeria se ocupa intens de permacultura”. M-am socat si apoi m-am amuzat. Eu habar n-am cu ce se mananca…DEX-ul nu are nici-o definitie, dar promit ca in viitorul apropiat, o sa ma documentez.
        Daca nu sap gradina, e pentru ca am un sol bun si nici nu ar avea cine sa o faca.
        Anul viitor o sa folosesc cultivatorul, ca prea si-au facut de cap cartitele, soparlele, etc.

        • phlox

          @armeria:
          Pai, ce? numai copiii s-o faca?
          Imi cer mii de scuze, Armeria. Eram sigura ca tu asta faci. Am sarit calul cumva?Daca cineva ar fi indraznit sa ma contrazica, eram in stare sa ma iau cu el la tranta, atat de sigura eram!
          Ei, tot e bine ca te-am facut sa te amuzi si nu ti-am produs nicio dauna psihologica ;) :)
          Dar daca sed sa cujet, pana la urma, ceea ce faci tu, e un fel de permacultura, draga mea. ;)

  • fanica

    Am incercat ieri sa pun niste poze(am o gramada), dar nu am reusit.
    Am inteles ca fotografiile sunt prea mari si trebuie comprimate, dar nu stiu sa fac asta. Ma puteti ajuta?
    Multumesc.

  • gabriel

    draga Phlox, stiu cate ceva despre permacultura si AM INTELES CAT DE ”DEPARTE” eram cu “teoria”. La mine este primul an in care am inceput tratamentul solului, am mulcit in sezon, iar acum am super-depozite de compost, biomasa tocata, gunoi de grajd…pe care astept sa le combin la primavara si sa le daruiesc solului. Am aplicat si o sapatura de 10-12cm (care e mai mult o scormonire), fara a “intoarce” pamintul, iar acum in extra-sezon astept materialele de la tine despre suplimentele alimentare ale solului (care se dau fara prescriptie medicala) si vizionez filmulete cu austriacul acela, taticul permaculturii.

  • gabriel

    Intrebarea pt Phlox:..pt ca am gramezi gramezi de coceni si un tocator bun de resturi vegetale, pot folosi ”materialul” pt mulcire? Cand, unde si cum?
    Multumesc din suflet de …permacultor (viitor)!

    • phlox

      @gabriel:
      Raspunsul este afirmativ, fireste, singura conditie, fiind sanatatea materialului tocat/compostat. sa ai grija sa nu fi fost atacat de vreun fung (ciuperca), virus, in general de vreo boala specifica lui. Partile sau plantele atacate le vei arde, iar cenusa este minunata, deoarece contine un procent insemnat de potasiu. Asa deci, se poate folosi drept strat de mulcire la orice fel de cultura, se poate folosi la brazdele “calde”, ajutand, prin degradare, la formarea biomasei calde (prin eliminare de biogaz), poate fi pur si simplu pus la compostat. Oricum, este o planta bine intentionata.;)

  • phlox

    Fanica, cel putin pe mine, m-ai impresionat! Faci o treaba demna de toata lauda! Atentie la detalii, ordine si disciplina. Poate ca unui strat de mulcire i-ar fi stat bine printre frumoasele acestea… Minunata recolta! Felicitari din toata inima!

  • Alina

    Excelente articole! Mii de multumiri!!! Am si eu cateva intrebari, daca se poate

  • Alina

    :) eu scrisesem si intrebarile dar din nu stiu ce motiv, s-a intrerupt mesajul acolo…e ok pt ca am mai citit articole si am aflat raspunsuri:)…explicati-mi va rog, de ce nu putem stropi cu oricare din solutiile de mai sus la temp de peste 28 grade:D ca eu am stropit azi cu macerat de urzica si am emotii:(…sunteti incredibili pt ca impartasiti informatiile pe care le detineti si pt asta tot respectul si numai bine! Merci!

    • phlox

      @Alina:
      Ideea este ca stresul pentru planta este mare in momentul in care venim cu o solutie peste ea, dupa ce incearca sa faca ea fata arsitei (28 de grade inseamna cam 48-50 la soare)mai venim si noi cu stropitul cu apa, care nu e calda, si mai are si substamnte care lucreaza. In concluzie, putem arde parti ale plantei si nu ne dorim asa ceva

  • gery_loo

    Buna ziua,
    Citind despre firul de cupru pentru tomate, ma puteti ajuta, va rog, cu cateva lamuriri?I
    1) Cablu electric MYYM 3×2.5-este format in interior cu 3 manunchiuri de litze de cupru…am taiat la dimensiunea de 4cm din el, i-am scos toate mantalele..firele sunt destul de subtiri..zic eu, mai subtiri decat acul de cusut…credeti ca sunt bune?
    2) mai trebuie sa le ard?..nu mi se par a avea lac..sau altceva ca strat de protectie
    3) cand indoi firul de cupru, dupa ce l-am introdus transversal in tulpina rosie, si il indoi in jos..trebuie sa atinga solul?
    va multmensc..si astept un raspuns..de la cei care au incercat metoda asta

    • phlox

      @gery_loo:
      Gerilu, acu’ nu’s ce sa zic. Eu am luat de la un cablu telefonic, din cele de la telefoanele din tineretea, probabil, a parintilor tai. Acelasi miez de sarma de cupru am descoperitt-o si in cablul pe care mi l-au taiat la mosie. daca nu gasesti si nu gasesti, ia de imfasoara atatea firicele cat sa faca o grosime de ac, si prin rasucire, oricum se va mai intari. mustatile se lasa in jos, spre pamant, si nu cred ca e ceva daca -l vor atinge, important este sa nu se atinga intre ele, nu as putea sa-ti explic de ce. Nu cred nici ca va mai trebui sa le arzi.
      spor!

  • gery_loo

    phlox..iti multumesc…asa am incercat si eu..cu ele rasucite..si functioneaza…sotul meu nu prea are incredere in metoda asta..eu insa da…dar..vom vedea…zise orbul…daca la voi a funtionat o sa functioneze si la noi

    • phlox

      @gery_loo:
      fara indoiala ca va functiona. principiul fiind acelasi, important e ca planta sa interactioneze direct cu cuprul din sarmulite.
      sa ai spor si roade!

    • Mirela

      Buna ziua ,
      Eu am pus firul si la unele plante a trebuit sa-l ingrop , n-am avut ce sa fac deoarece tulpina era lunga . Am pus firul si la rosii si la ardei si la vinete si functioneaza perfect . Am plantat rosiile din 23 Aprilie si le-am stropit cu zer , iod , purin de urzica , ceai de coada calului, retetele descrise de Phlox mai sus.


  • gery_loo

    phlox…multumesc..sa aveti cu totii roade..aaa.. inca ceva..boabele de mustar…se palanteaza cele din comert..care le putem toamna la muraturi?

  • gery_loo

    Mirela, te rog frumos poti sa-mi faci si mie o poza cu o rosie cu fir de cupru?…te rog , te rog din suflet…nu am gasit nici o poza pe net…

  • gery_loo

    Multumesc mult…astazi vreau sa incerc …o sa introduc sarmulita la max 5cm fata de sol..nu prea inteleg …cum e.. “cu putin mai jos de primele frunze adevarate”…dar o sa vad eu..gradina mea o vad doar la saptamana..nu stiu inca cat au crescut rosiile…am sistem de irigare prin picurare, cu programator digital..care uda singur cand noi nu suntem acolo..asa ca putem sa stam linistiti

    • Mireluna

      pozele cu sarmulita de CU , scuze pentru intarziere…
      Sunt doua soiuri diferite inima de bou si o rosie romaneasca
      Sper sa va fie de folos.
      Mirela



  • Alina

    Am facut si eu rost de sarmulite, as vrea sa vad si pozele care spun o mie de cuvinte…multu’!

  • Mireluna

    Pozele cu sarmulita de CU, sper sa va fie de folos.

  • Mireluna

    Mai anexez o data , vad ca mesajul a ramas in asteptare ;)

  • Mireluna

    Scuze Huni , am postat de mai multe ori pozele dar au ramas in asteptare, te rog sa elimini ce este de prisos.

  • gery_loo

    eu tot nu vad sarmulita…iar picasa…zice ca aceasta pagina nu exista

  • gery_loo

    ok..mai asteptam..trebuie sa apara :)

  • gery_loo

    Culmea e ca ..eu nu am stropit niciodata rosiile..cu nimic…bine..s-au mai si macanat cateva…dar recolta a fost indestulatoare in fiecare an..
    Ieri..adica duminica la noi in Constanta a batut un vant napraznic…nu am avut incotro si a trebuit sa le pun araci…cand colo ce sa vezi?…jumatate din araci sunt din teava de cupru…habar nu am avut pana acum..sotul meu mi-a spus..credeti ca teava de cupru are vreun efect asupra rosiilor?

  • gery_loo

    Gata am vazut..numai ca eu le-am pus mai jos..adica cu vreo 3 cm fata de sol…are ceva?

  • gery_loo

    da..acum am citit si eu..interesant..chiar am sa incerc si eu anul acesta…daca mai fac multe experimente o sa ma trimita barbata-miu in Rusia:)..sa ma intalnesc cu Maslov…acum mi-am facut cutie de compost…toti vecinii ma intrebau ce fac acolo..am incercat sa le explic…dar nu prea a prins la “public”…dupa figuri..cred ca m-au catalogat drept “tzacanita”

  • Alina

    Ieri am introdus si eu sarmulite de Cu, iar azi as vrea sa prepar macerat de urzici mai ales ca avem apa de ploaie…la reteta de mai sus, vreau sa ma asigur ca e vb de 60 ml de solutie si nu 600 si asta pt ca mi se pare o dif mare intre maceratul de urzici la care se fol 1000 ml de solutie si cel de usturoi 60…cu sapunul ma descurc pt ca mi-l fac singura deci cam asta ar fi intrebarea mea.

  • Gigelonschi

    Hristos a inviat!

    Eu tot n-am vazut firul de cupru dar din comentarii am senzatia ca sunteti oameni seriosi si atunci firul exista chiar daca nu-l vad eu…

    O intrebare – se face referire la mustarul alb ca ingrasamant/mulci si sunt extrem de interesat sa-l incerc si eu. De unde pot sa cumpar seminte de mustar alb?

    Va multumesc,

    Dragos

  • Alina

    eu asta am gasit in articolul tainele cultivarii tomatelor partea 2:
    “Reţeta 2 – o altă preferată a mea – urzica. În stare proaspătă, pun o mână bună de urzici tocate în lăcaşul în care plantez roşia. În rest, folosesc cu mare succes purinul, maceratul, adică, de urzici. Umplu pe jumătate o găleată de 10 l cu urzici crude, fără flori şi fără rădăcini, acopăr cu apă calduţă, acopăr şi las cam o săptămână – 10 zile la „dospit”, în soare. Purinul este gata în momentul în care apare acel miros specific de ….urât. Strecurăm, ţinându-ne de nas, şi folosim 1 l de purin la 10 de apă.”
    deci 1000 ml de purin la 10 l de apa
    60 ml de macerat de usturoi la 10 l de apa
    ramane 60? acopar sticla in cele 5 zile? crek nr de zile difera in fc de temperatura, nu? sau? de unde stiu cand e gata?
    foarte multumesc!!!

    • phlox

      @Alina:
      :) :) da Alina, 60 ml, nu mai mult la cât îi el de vârtos!
      Acţiunea lui antifungică, antiseptică şi repelant-izgonitoare (ma prostesc, fireşte)este suficient de puternică şi în cele şaijdămililitre ;)
      sa ai mult spor!

  • sam

    fratii mei cidati si rataciti cu tomatele am pricipit am nevoie de doua sfaturi cum obtin radacini mari la telina in 2011am cultivat hrisca si mei nu stiu cum se pot decoji semintele oricum multam

  • diana

    Oare mai pot pune acum sarma de cupru la tomate? Unele au deja 2 randuri de flori si mi-e frica sa nu le fac mai mult rau. Ce ziceti?

  • kristina

    Anul trecut, desi am aplicat fir de cupru la rosii, le-am pierdut, unele chiar inainte de a culege macar o rosie. Cu toate astea si anul acesta am aplicat metoda, deocamdata nu sunt probleme. In alta ordine de idei, vreau sa va intreb daca tratamentele prezentate le aplicati cu succes si la alte culturi, ma refer la vinete si castraveti spre exemplu. Eu pulverizez cu macerat de urzica cu coada calului, zer, fiertura de foi de ceapa, presar pe planta si in jurul ei cenusa, alternativ cam o data pe saptamana. De cand cu cenusa presarata nu mai am deloc melci desi anul trecut au muscat serios din frunzele de ardei si a trebuit sa aplic regulat chimicale.

  • ion

    Combaterea biologica este corecta si interesanta pentru cititori ,dar interactiunea cupru metalic cu regnul vegetal mise pare …….produse de cupru care se folosesc la tratarea plantelor de tomate contra unor boli au alta compozitie chimica decat firul de cupru folosit in transmiterea unui curent electric.Interactiuni controlate si indivizi intre regnul animal si cel vegetal s-au realizat prin inginerie genetica ,dar o combinatie intre un fir de cupru si o rosie este un pic utopie in momentul defata.Cred ca recomandarile de combatere de acest gen sunt duse prea departe si ar fi bine sa ne limitam la folosirea plantelor cunoscute pentru efectul preventiv in special al unor agenti patogeni din categoria ciupercilor.

    • @ion: și acum, traducerea ! ca să înțelegem ce ai vrut să ne comunici. dar te rog să nu țipi cumva la noi cu majuscule :D
      (poate din cauză de gramatică nu m-a dus pe mine mintea să pricep ?)

      • armeria

        @thamara: Tamaraaaaa…mi-a fost dor de tine :)
        Mai in gluma, mai in serios, cu majuscule sau fara…aici mi-ar prinde bine un zambilici de-al tau, ala care ridica degetul… a avertizare :)Cu bune intentii, normal.
        O suta de bujori, de bun venit :)

        Si ai putea sa-mi spui, ce-ti face gradina…

        • @armeria: de ce, am făcut rele ? :D
          și mie mi-a fost dor. site-ul acesta nu mi-a mers până acum, că ți-aș fi răspuns mintenaș. cică servăru’ nu’ș ce a avut…
          grădina mea nu face nimic. în afară de niște roșii puse a doua oară dar care n-au nicio floare și de niște vinete și ardei care s-au înecat atunci când cu interminabilele ploi, de niște căpșuni remontanți și de topinambur care a răsărit precum pasărea phoenix (deși am mai cumpărat 10 bucăți care s-au prins), n-am nimic. ba mint : buruieni la care tai în neștire.
          am mai pus 3 cireși negri amari și unul galben amar, care mi s-au prins, un moșmon, niște peri…
          nectarinii și caișii au bube pe frunze, lalelele îmi făcuseră niște măciulii de mai mare dragu’, dar noroc de phlox că mi-a zis să le înlătur…
          am 50 de pui brahma din care cei negri erau de fapt cochinchina și un cocoș pui mai mărișor pe care l-am primit cado (pe lângă puii dați în schimbul ouălelor limpezi cumpărate pentru incubat), dar care nu se prea ridică pe picioare, nu mănâncă și nu bea și pe care tre să-l tratez acum (să nu zic cu păcat, dar poate d’aia mi l-o fi dat cado).
          lucrez la niște cadrede lemn cu plasă de sârmă pentru pui să nu stea cu manechiurile în găinaț și să-mi fie mai ușor să-l strâng (pe găinaț)
          trebuie să tai bălăriile ca să ajung să culeg vișinele, că s-au făcut cât mine (bălăriile :D )

          ș’așa !

          (mi-am pus toți bujorii după ureche :D :D :D mulțam fain pentru ei . aici ar trebui să fie un zămbilic ce-ți trimite o inimioară mov, de pe buze…)

          • armeria

            @tamara: multam de zambilici ;) Vreme ciudata anul asta, ba multa ploaie , ba seceta.

            Din solidaritate … pot sa spun ca si la mine e plin de buruieni?!:)
            Si nu ma pot abtine sa nu intreb…pe unde-s gradinarii de altadata?

            La pui, de ce nu le pui pe jos asternut? Talasul este cel mai potrivit :)

          • phlox

            @tamara:
            Tam, in legatura cu bujorii, trebuie ca ai niste urechi tare mari….:) :) :) :) :)

    • ionel sighireanu

      @ion: Domnule,efectul inteparii plantei de tomata cu un fir de cu desizolat,e similar stropirii pe frunze cu produse cuprice( alcupral,turdacupral),adica schimba ph-ul frunzelor( si “ionii” de cupru asimilati de planta,in procesul de hranire,din firul de cu,tot la frunze ajung) ,ajungind pe la un 3-4,care ph nu-i place manei,ca mana e adversarul aici,si asta ” nu mai are spor” iar planta isi vede linistita de treaba ei,scapind de atacul ciupercutei.

      • phlox

        @ionel sighireanu:
        Corect si foarte exact. :) Facand aceasta operatie evitam ca substanta cuprica sa ajunga in sol, iar stropirile dese, sezon de sezon, duc la ingreunarea solului cu acest element. Sa nu uitam ca majoritatea gospodarilor stropesc si via si pomii si trandafirii, si arbustii fructiferi, tot cu solutie de sulfat de cu, zeama bordeleza. Si, se aduna….

  • Mirelun

    Postez o poza cu o problema la rosiile si ardeii mei . Au o pata mare alba pe o parte , tare si care ramane necoapta . MAre parte din rosii si ardei sunt afectate de aceasta problema . VA rog sa ma sfatuiti si pe mine , sunt udate cu picatura , le-am stropit si cu chimice si cu bio , dar nu reusesc sa scap de aceasta pata. Ele se dezvolta , sunt mari frumoase, dar bolnave.

  • phlox

    Mirelun, cel mai probabil, daca nu aproape sigur, vina o poarta conu’ Soare. Caldura si soarele foarte insistente si puternic (soarele)au ars, practic, tesutulfructului. Fireste, partea arsa nu mai este hranita si nu se mai coace (tesut = mortua est!:( ) Ideala ar fi o acoperire cu o tesatura, care permite aerarea, dar opreste UV-urile. Exista pe la hornbace/baumaxuri. Eu am tras deasupra niste perdele vechi gasite prin cotloane, numai ca la mine este o jucarie de loc, din moment ce 4 perdele au facut fata. Si am pus doar peste cele aflate in soare mai mult timp decat celelalte, care sunt ferite de umbra rara a mestecenilor ;)
    Asadeci, crez io, “dupe” umila mea parere ca geaba ai otravit tomatele (in sensul ca a fost risipa de timp si bani…) Culege tot ce este atins, partea buna toac-o si pune la congi sau la mancare si gata. Nu te necaji, vin in urma roade curate si gustoase ;)
    cu mare drag si la recolte bogate!

  • Roxana

    Am observat azi la rosii că marginile unor frunze s-au uscat, prezentând chiar şi pete mici de uscăciune în frunză.Este mana? O să încerc să pun o poză. Ce pot folosi să nu avanseze? Am stropit până acum cu urzică şi coadă calului.

  • Roxana

    Aceasta e poza cu frunzele uscate pe margini. E mana?

    • phlox

      @Roxana:
      Roxa, incerc sa-mi dau si eu cu parerea, cu toate ca nu sunt sigura in procent maxim.
      Posibil sa fie o lipsa de potasiu, care: “In cantitate insuficientă, reduce suprafata de fotosinteză (….). Frunzele tinere se încreţesc, iar cele bătrâne devin „arse” pe margini, se usucă şi cad, iar altele încep să se „zdrenţuiască”. Sau, pur si simplu s-au ars de la soare/caldura excesiva. Frunzele tinere mai au acest obicei prost sa se parleasca de la razele soarelui puternic.
      Oricum, preventiv, impotriva manei (boli provocate de diferite ciuperci) stropeste cu bicarbonat de sodiu si/sau cu apa de cenusa. Sau stropesti cu infuzie de bicarbonat si/sau infuzie de foi de ceapa si/sau purin de urzica, dupa care pudrezi cu cenusa. Frunzele afectate le rupi si arzi. Pentru orice eventualitate. :)
      Spor si Amor!

      • Roxana

        @phlox: Da, s-ar putea sa fie acesta motivul, pentru ca am tot cautat tataneasa pentru potasiu si nu am gasit prin zona. Pana acum am stropit cu macerate de urzica, coada calului si bor. Singura sursa de potasiu au fost cateva coji de banane incorporate in pamant. Dar nu foarte multe. Multumesc mult :) pentru raspuns.

  • elena

    mi sau imbolnavit rosiile ,ardeii vinete de fuzarioza.va rog frumos cu ce sa dau ?oare le mai pot salva cu metode bio?

  • Mihai

    Salut, am si eu o intrebare daca aceste tratamente bio functioneaza si in cazul culturilor de cereale si porumb?

    • phlox

      @Mihai:
      Din pacate nu ma pot hazarda sa-ti raspund. Nici afirmativ dar nici sa neg. Nu am datele necesare (nu am cultivat si, probabil nici nu voi cultiva vreodata cerealiere)
      Singurul fapt pe care pot sa-l afirm este ca, in gradina mea, toate aceste metode au dat rezultate neasteptat de bune (am avut si eu o doza de suspiciune, initial), altfel nu le-as fi recomandat.
      Parerea mea: incearca pe un lot micut (1m-1,5 m), vezi care sunt rezultatele, apoi treci la suprafetele mari.
      sa ai spor!

  • dyno

    buna ziua,ma puteti ajuta cu niste recomandari de tratare naturista(daca va mai avea efect)?asadar,am stropit rasadurile de rosii cu previcur(10 ml la 10 l apa).au inceput sa se paleasca si frunzele false si varful,deoarece incepuse si a 3-a frunza sa se dezvolte.le-am udat de 2 ori cu apa calduta,dar nu a avut pre a mare efect.as putea face un ceai de plante ceva,le mai pot ajuta sau sunt compromise…?astept un raspuns cat puteti de repede,multumesc

    • phlox

      @dyno:
      Eu stiu ca se da cu Previcur pe substrat, nu direct pe rasadul crud….In fine.
      Nu stiu ce sa spun. Incearca sa le ”speli” cu un ceai de galbenele, musetel, sau cu apa de cenusa -lesie- (1 lingurita de cenusa la 1/2 de apa calduta)
      Acum, cred ca intelegi motivul pentru care am descris toate acele masuri de preventie… Semintele ar fi trebuit tratate (banuiesc ca nu sunt din pachete, preambalate). In cazul in care sunt seminte preambalate, banuiala mea este ca substratul a fost prea umed, iar temperatura prea scazuta (e cel mai prielnic moment pentru ciuperci sa atace :( )In acest caz lasi substratul sa se usuce, la suprafata, si sa aerisesti bine incaperea. De regula eu ud rasadurile la radacina, si, dupa ce apar primele doua perechi de frunze adevarate, le stropesc pe frunze cu solutie de zer, pentru hranire si prevenire diferite atacuri de ciuperci naroade!
      Vezi, daca ceva din ce ti-am spus eu acum, iti va fi de folos si spune-ne.
      sa ai spor!

  • Valentin

    Buna ziua,

    Am observat de cateva zile ca rosiile mele care sunt inca verzi, au o culoare ciudata pe “fund”… Am tot cautat pe internet, acest simptom, dar din pacate n-am gasit nimic relevant. Va rog sa-mi dati un sfat legat de ceea ce as putea sa fac. Atasez si poze exemplificatoare. Multumesc mult.

    L.E. Foarte util acest site.

    • phlox

      @Valentin: Este putrezirea varfului, boala datorata unei ciuperci.Poti vedea mai sus, in text, dar ti-am copiat si o parte din paragraf:ce facem? “trecem la îndepărtatul fructelor atacate, concomitent cu udatul sistematic şi afânare obligatorie a substratului, ca apa să ajungă, adânc, la ultimile firicele ale rădacinii. Apoi presărăm cenuşă şi mulcim. Gata!”
      Spor!

  • Valentin

    Multumesc mult pentru raspuns. Ma apuc de “treaba”. Sper sa rezolv problema!

Leave a Reply

  

  

  

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Upload Files

You can include images or files in your comment by selecting them below. Once you select a file, it will be uploaded and a link to it added to your comment. You can upload as many images or files as you like and they will all be added to your comment.