Ultimele comentarii

  • phlox: @ioana-50: Desig...
  • phlox: @Raluca: 80% din...
  • phlox: Teo, iti raspund cu multa placere. Asa este, eu, avand puti...
  • phlox: Ioana, ai facut "safteaua" acestui articol. Multumesc. Inc...
  • ioana-50: e sambata seara si nu ma pot dezlipi de calculator,citesc to...
  • phlox: Ma bucura tare mult ca informatiile "culese, probate si la l...

Tainele cultivarii tomatelor: regimul de hrana (2/5)

Când hranim, cu ce, cum?

cultivarea-tomatelor-10Am mai spus-o şi nu voi conteni să repet: ca să faci un lucru cu noimă, trebuie să pricepi de ce se procedează într-un fel şi nu altminteri. În cazul hrănirii trebuie ştiut că, în general, plantele au nevoie de „treimea de aur”: azot – fosfor – potasiu. Pe lângă aceste elemente, mai sunt, fireşte si celelalte, la fel de importante: magneziu, calciu, fier, bor, cupru, zinc, mangan. De ce? Pentru o dezvoltare armonioasă a plantelor şi pentru bucuria de a ne înfrupta din roadele lor. Lipsa sau excesul unora dintre elemente duce la un dezechilibru, care se răsfrânge nedorit asupra recoltei ulterioare. O să vi se pară, iniţial, complicat, ştiu, iari pe buze vă va sta întrebarea: la ce-mi trebuie mie să ştiu chimie d-asta?
Aşa am gândit şi eu  prima dată. Apoi, am realizat că este , totuşi, important să ştiu, ca să pot ieşi din diferite situaţii total neplăcute şi, astfel, totul a devenit foarte simplu de înţeles.  Să vă explic, într-un mod mai puţin stiinţific, ce este cu aceste elemente:

Azotul –  este elementul vieţii: în lipsa lui planta nu mai creşte.

Cand este deficitar, observăm că frunzele rămân mici, de un verde-gălbui, iar nervurile capătă o nuanţă violacee, cele superioare se află în ∠ de 90º; florile sunt mici, cresc greu şi, de cele mai multe ori – avortează; la fel şi rodul. Fructele sunt mici, puţine şi fără gust.  Dacă  este în exces, planta se „îngraşa”, devine obeză, producând multă verdeaţă, iar rod – mic  şi anemic sau deloc. Devin sensibile la infecţii. De aceea, dacă ne bate gândul să punem bălegar proaspăt sau „compot” de bălegar, mai bine o facem mai târziu, eu aş spune – deloc. Pentru a suplini azotul, facem bine şi ne fabricăm niscaiva purin (macerat) din urzici, că-s pe lângă toate gardurile.

FosforulElementul rodului şi energiei.

Tot el se ocupă şi de rădăcini ca să crească puternice, ca la rândul lor, să ajute planta să fie viguroasă şi imună la boli şi dăunători şi este necesar mai ales plantelor tinere. Cu  toate ca roşia  foloseşte puţin fosfor, ea reacţionează foarte bine la acest element. Fosforul o ajută să lege rod sănătos, fructele să se coacă mai repede şi să fie sănătoase şi rezistente la atacul bolilor sau al dăunătorilor, la diferenţele de temperatură. Practic, îi conferă imunitate. În lipsa lui, planta rămâne pitică, tulpinile sunt firave, capătă o culoare întunecată, de un verde-albăstrui, iar frunzele inferioare au nuanţe zmeurii, violaceu-purpurii în partea de jos. Frunzele se răsucesc spre interior. Florile se dezvoltă greu. Fructele leagă prost, coacerea este mult întârziată, de multe ori nemaiapucând să se coacă. Şi de astă dată din impas ne va scoate buna vecinică – doamna  urzică, în cămările căreia se gaseşte acest „aliment”. Pentru că una dintre cauzele deficitului de fosfor este temperatura sub 12 grade, când nu mai poate avea loc absorbtia acestui element de către plantă, vom folosi ca  remediu  ridicarea temperaturii solului prin udarea cu apă caldă.

În exces, fosforul este dăunător solului pentru că împiedică asimilarea altor elemente hrănitoare.

cultivarea-tomatelor-14Potasiul Elementul sănătăţii. Şi  el se ocupă de imunitatea plantei. Este  preferatul tomatelor. Un  fel de delicatesă. În principiu, niciodată nu e în exces. Este bine-venit în orice situaţie. Ajută planta să fie rezistentă la boli, la temperaturi joase şi diferenţe mari de temperaturi şi nu în ultimul rând, îmbunătăţeşte calitatea fructelor. In cantitate insuficientă, se reduce suprafaţa de fotosinteză, ceea ce duce la scăderea considerabilă a recoltei. Frunzele tinere se încreţesc, iar cele bătrâne devin „arse” pe margini, se usucă şi cad, iar altele încep să se „zdrenţuiască”. Fructele  se coc neuniform, n-au gust şi aromă. Unele încep să putrezească, mijlocul se albeşte şi , cu timpul, se lemnifică radial.

Coaja de banană are un însemnat conţinut de potasiu. Strângem cojile, le marunţim şi le punem în lăcaşul în care plantăm firul de roşie, sau, din vreme în vreme, îngropăm pe lângă planta matură, săpând în jurul ei un mic şanţ, bunătate de comoara potasică. Nu uitam, fireşte, cenuşa. Ce mai „aliment” plin de sănătate pentru roşia noastră!

Apoi, mai este magneziul, elementul care conferă plantei culoarea verde şi, care ajută rădăcinile să facă provizii de carbohidraţi şi aminoacizi pentru  plantă. În lipsa acestui element apare cloroza, adică frunzele încep să se îngălbenească în jurul nervurilor, ca mai apoi să începe să se usuce. Acest lucru se poate întâmpla mai ales în perioada de coacere a fructelor, când creşte nevoia de magneziu. Tot cenuşa şi coaja de banană ne vor scăpa şi din această încurcătură.

Nu pierdem din vedere nici calciul, ajutor al fosforului în munca sa de imunizare a plantei prin dezvoltarea armonioasă a rădacinilor. Lipsa sau concentraţia mică de calciu duce la scăderea recoltei, la îmbolnăvirea fructelor – putregaiul vârfului fructului. Frunzele tinere devin clorotice (galbejite), cele batrâne devin de un verde închis, nefiresc.

Un  rol nu mai puţin important în dezvoltarea plantei il joacă şi borul. Este foarte util, mai ales în dezvoltarea, coacerea şi savoarea fructelor. În lipsa lui frunzele devin vulnerabile, punctul lor de creştere se înnegreşte, încep să se răsucească spre interior. Florile, de regulă, pică (avortează).  Fructele încep să se păteze (începe deteriorarea ţesutului).

Pentru că, în pământ, borul este în cantitate insuficientă, vom avea grijă să ne aprovizionăm de la farmacii, şi, începând cu perioada de formare a mugurilor florali, săptămânal vom pulveriza pe circhinaşi  şi pe frunze, soluţie 1%  de acid boric, adică 10 grame la 10 litri de apă. Nu exagerăm cu borul, pentru că, în cantitate mare devine toxic şi, în loc să ne ajute, mai rau va face.

Şi totuşi nu le-am trecut pe toate, nu pentru că ar fi mai puţin importante; tomata suferă şi în lipsa sau excesul de: sulf, mangan, fier, cupru, molibden, clor,zinc la fel ca şi în cazul celorlalte elemente. Dar, dacă avem grijă să hrănim cum trebuie cultura noastră, nu avem de ce să ne facem temeri inutile.

În  partea  „cu ce hrănim” voi reveni cu amănunte interesante.

Când hrănim

cultivarea-tomatelor-15În primul rând, un lucru foarte important de ştiut şi de băgat la cap, este acela că niciodată nu hrănim plantele pe timp rece (8 –10 grade) sau dacă temperatura trece de +28 de grade. De ce? Deoarece când este prea rece, creşterea este încetinită, iar hrana ajunge greu, prea lent, la plantă, mai ales fosforul, atat de trebuincios.

Dacă   este prea cald, şi la îndemână avem doar îngrăşământ chimic (iată de ce fug de el ca de ciumă!), riscăm ca hrana să devină otravă, pentru că reacţia elementelor chimice la căldură mare este una toxică. Bun. Ne-am facut o idee ce nu trebuie făcut. Acum să trecem în revistă un , să zicem, grafic de hrănire, foarte util, cel puţin pentru mine.

Prima hrănire – la 20 de zile (3 săptămâni) după plantarea răsadului la locul definitiv. Se administrează 1 litru de soluţie hrănitoare/plantă.

A doua hrănire – la  8 -10  zile de la prima, sau după ce s-a format  cel de-al doilea  ciorchinaş floral. 1 litru de soluţie hrănitoare / plantă.

A treia hrănire – la 10 zile de la a doua sau când s-a format cel de-al treilea ciorchinaş floral. De astă dată 5 litri soluţie hrănitoare / 1m2. Si:

A patra hrănire – la 12 – 14 zile de la a treia. Cate 10 litri (o găleată) de soluţie hrănitoare / 1 m2.

Repet: nu hrănim după ce am: copilit, cârnit, rupt frunze, cu alte cuvinte, după ce am stresat destul planta.

După ce, un pic mai înainte, am amintit în câteva cuvinte puţinul de care avem nevoie, să ne facem o idee în ceea ce priveşte hrana, să trecem la următoarea întrebare:

Cu ce hrănim

cultivarea-tomatelor-4Fiecare  dintre noi va recurge la acea modalitate de hrană, pe care o va considera potrivită şi mai simplu de achiziţionat: îngrăşământ chimic sintetizat – pe care eu nu sfătuiesc să –l folosim –   sau, în cel mai fericit caz, dacă vorbim de sintetizate, îngrăşăminte „new generation” – bio sub formă de granule sau lichide. Aceasta ar fi o variantă „leneşă”. Altminteri,  recurgem la, aşa numita, organică, preferata mea, şi anume: găinţ de păsări, bălegar (gunoi de grajd macerat) de cal, vacă, capre, oi, iepuri, „compoturi”, adică macerate, din buruieni, plante medicinale şi aromat-condimentare, drojdie de bere, cenuşă, făină de oase, compost, mraniţă. Eu, din puţina mea experienţă, dar bazată (şi verificată) pe a celor cu state mai vechi în meserie, folosesc materia primă din zona imediată, adică, ce-mi oferă peticuţul meu de pământ sau ce mai „împrumut” de pe răzoarele vecinilor amabili şi darnici: buruieni, plante condimentar – aromatice şi medicinale, la care adaug nelipsita cenuşă. Mai folosesc: drojdie de bere, pâine veche, uscată, compost, apa în care au fiert vegetalele, cartofii în coajă, apa în care am spălat cerealele: orezul, meiul, hrişca, arpacaşul, apa (nesărată) de la fiertul pastelor, etc. Nu este aşa că sunt suficiente?

Pomeneam de cenuşă. Este de departe cel mai complex ingrăşământ organic. Singurul element important care-i lipseşte este azotul. În rest, le are pe toate în concentraţiile trebuincioase.  Este preferata mea şi în calitate de îngrăşământ, dar şi în calitate de “body – guard” împotriva bolilor şi dăunătorilor. Totuşi e bine de reţinut un lucru foarte important: cenuşa nu se foloseşte niciodată în combinaţie cu îngrăşăminte minerale azotoase, superfosfat şi nici măcar cu bălegar sau găinaţ, deoarece se vor neutraliza reciproc şi nu mai avem niciun spor. Ştiţi de ce? Pentru că jumătate din cantitatea de azot, în urma reacţiilor chimice, se va transforma în amoniac. Mai simplist exprimându-ne: dăm de nitraţi şi nu ne dorim aşa ceva. Cu  certitudine.

Dar nu disperaţi. Există o soluţie minunată la acest neajuns!

Cenuşa. Combinând-o cu compost, turbă sau mraniţă eficienţa ei se va dubla.

Să vă spun cum procedez eu. Pun cenuşă în lăcaşul de plantare, cam o mână – două, nu mai mult; nu are rost deoarece, tot acum adaug o mână bună de foi de ceapă, usturoi, coji de ou pisate , coji de banane, bine marunţite, o mână bună de urzici şi coada calului tocate şi un pospai, adică doar o lingură, de ace de conifere. Aşa le asigur un start grozav în viitoarea competiţie. Ei, uite cum s-a dezvăluit una dintre reţetele culinare pentru gradinareală!

Cenuşă folosesc şi  în lupta cu dăunătorii. Pudrez la suprafaţa solului să îndepărtez melcii şi limacşii, pudrez plantele după stropirea împotriva bolilor .

„Apa” de cenuşă o folosesc şi pentru hrănire, stropind pe frunze sau udând la rădăcină, fie împotriva bolilor sau a dăunătorilor. Cum o pregătim? Deschid capitolul de reţete culinare pentru plantele noastre, şi nu numai.

Reţeta 1

Apa de cenuşă I – 500 gr de cenuşă opărimcu 5 l apă fiartă, sau fierbem 15 minute; lăsăm să se limpezească (decanteze), scurgem apa limpezită şi adăugăm încă 5 l de apă „stată”, adică, apă de ploaie, sau nu, stată în soare pănă se încălzeşte.

II – luăm o găleată de 10l, punem cenuşă cam pe sfert şi adăugăm apoi, peste ea, apă, aproape de plin. Lăsăm acoperit, afară, cam 1 săptămână – 10 zile. Scurgem apa limpede, adăugăm apă pănă la 10 l şi folosim. Peste cenuşa rămasă mai putem pune apă şi folosi încă de vreo două ori, numai că, în felul acestea, fireşte, concentraţia va fi mai slabă

Reţeta 2 – o altă preferată a mea – urzica. În stare proaspătă, pun o mână bună de urzici tocate în lăcaşul în care plantez roşia. În rest, folosesc cu mare succes purinul, maceratul, adică, de urzici. Umplu pe jumătate o găleată de 10 l cu urzici crude, fără flori şi fără rădăcini, acopăr cu apă calduţă, acopăr şi las cam o săptămână – 10 zile la „dospit”, în soare. Purinul este gata în momentul în care apare acel miros specific de ….urât. Strecurăm, ţinându-ne de nas, şi folosim 1 l de purin la 10 de apă. Eu mai adaug şi cenuşă, cam un pahar. O prietenă m-a învăţat să fac mai simplu purinul, adică: croiesc un săcotei, suficient de mare, dintr-un material destul de dens, adică să nu fie, totuşi, tifon, şi, care să încapă în recipientul în care voi fabrica delicatesa. Înghesuim în săcotei urzicile, şi, de astă dată nu ne mai este teamă să le punem cu flori sau seminţe, pentru că, datorită materialului sacoteiului, toată masa va rămane închisă în acesta, iar maceratul va fi curat şi numai bun de întrebuinţat. În felul acesta nu mai este nevoie sa strecurăm. Şi, credeţi-mă, se economiseşte destul timp. Timp, pe care-l folosesc să rup urzici, să le las să se pălească, pentru ca mai apoi să le pun ca strat de mulcire de jur-îmrejurul plantelor şi nu numai.

Reţeta 3 – soluţie de acid boric - 10 gr la 10 l apă călduţă. Stropim plantele pe frunze şi mai ales pe flori, începând cu faza de îmbobocire. Se  întăreşte sistemul imunitar , astfel se împiedică „avortarea” lor, căderea mugurilor florali, a rodului. Stropim 1-2 ori pe săptămână. Este şi un aport considerabil de bor pentru plantă.

Reţeta 4 – drojdia de bere – un excelent stimulator de creştere. Într-un borcan de 3 l dizolvăm ½ pahar de zahăr sau dulceaţă/gem mai vechi, adăugăm 100 gr drojdie de bere, acoperim şi lăsăm la „dospit” 1 săptămână. În acest răstimp mixtura noastră se va transforma într-un excelent ferment: 1 pahar de „bragă” la 10 l de apă „stată”.

„Braga” va fi pe placul nu numai a tomatelor, dar şi pe placul vinetelor, cartofilor, ardeilor. Le vom oferi cate ½ l fiecărei plante, fie direct la rădăcină, fie pe frunze

Reţeta 5 – foi de ceapă si/sau usturoi. Într-o găleată punem doua mâini bune (cam 200 gr) de foi de ceapă (şi /sau de usturoi). Opărim cu apă clocotită, acoperim. După ce s-a racit – strecurăm. Turnăm în recipiente separate şi păstrăm la loc întunecat şi răcoros. Folosim 2l de soluţie la 10l apă „stată”. Ca şi în alte cazuri, este atât o gustare săţioasă cât şi un leac bun.

Reţeta 6 – Zerul, laptele degresat sau laptele batut, kefirul pot fi folosite în calitate de îngrăşământ şi de remediu anti-boli micotice: 1l de lichid, oricare dintre cele enumerate, la 9l de apă, la care mai adăugăm câte 2-3 picături de tinctură de iod la fiecare litru de lichid (cam 25 – 35 picături la găleata de 10 l). Se stropeste planta în intregime. Din cap pana-n picioare cam o dată la 7-10 zile

Reţeta 7 – Soluţia de bicarbonat de sodiu, 1- 2 linguriţe la litrul  de apă calduţă (cam 10 grame). Plantele se stropesc pe frunze, după care se vor pudra cu cenuşă.

Reţeta 8 – cojile de banană, bogate în potasiu şi magneziu, se mărunţesc bine şi se încoporează la rădăcină. O dată la plantare, apoi la fiecare muşuroire

Reţeta 9 – Vă destăinui şi o reţetă a unui îngrăşământ „universal”.

Intr-o găleată de 10 l punem 2 kg de cenuşă, adaugăm apă fiartă, amestecăm, lăsăm la limpezit; strecurăm după răcire, adăugăm până la 10 l apă + 40 picături tinctură de iod + 10 gr acid boric. Apoi, luăm 1l de soluţie şi o diluăm în 10 l apă „stată”; apoi udăm la rădăcină. 1 l de papa-bun pentru fiecare plantă.

Prima hrănire la plantarea la locul definitiv, a doua – în perioada de copilire, a treia – în timpul înmuguririi (când se formează florile). Plantele cresc călite şi înfruntă cu vitejie chiar şi temuta fitoftoră.

Reţeta 10 – Se pare că roşiilor le place să crească pe propriile resturi. Aşa că, după recoltare, alegem cele mai sănătoase şi curate plante, le uscăm, le mărunţim şi le încorporăm pe locul ales pentru plantarea din anul viitor.

Reţeta 11 – o hrană excelentă şi, deopotrivă, stavilă  în faţa bolilor este şi aceast amestec de ierburi. Urzici (pentru azot) + tătăneasă (pentru potasiu) + ventricea sau tanacetum (antimicotic) + pelin + coada calului (pentru siliciu) + verdeaţa de la morcovi (pentru seleniu) se pun într-o găleată cam pe ½ , adăugăm apă, acoperim şi lăsăm preţ de 6-10 zile la „fezandat”, la căldură. Apoi strecurăm, diluăm cam 1:5 şi folosim 1 litru/ plantă.

Reţeta 12 – adunăm resturile de la ceaiurile băute peste toamnă-iarnă ( frunzele opărite de la ceaiul negru, verde sau alb) şi le utilizăm în calitate de îngrăşământ azotos, încorporat – 500 gr la m2

Ca regulă generală: când preparăm amestecuri de ierburi, folosim doar buruienile, plantele (fie ele medicinale sau condimentar-aromatice), care cresc pe tarlaua noastră sau în imediata ei vecinătate, pentru că ele sunt burduşite cu elementele hrănitoare din acea zonă.

În mare, cam acestea ar fi „reţetele culinare” propuse, multe dintre ele deja folosite cu succes de mine.

episodul urmator vom vorbi despre ingrijirea si formarea plantelor.


51 comments to Tainele cultivarii tomatelor: regimul de hrana (2/5)

  • Foarte bun articolul, multumesc!

  • Cristina

    Incredibil!Incredibila! Si articolul si autoarea! Sunt mandra sa fiu “co-gradinareasa” cu asa talentata de mama a tuturor plantelor!

  • Cristina

    Foaaarte mult mi-a placut fiindca este practic si documentat dar mai ales pt ca promoveaza metodele bio, ceea ce mi se pare extrem de important.

  • phlox

    Crista, Alina, fetelor-dragelor, in curand va veni vremea sa ne impartasiti , la randul vostru, constatarile, ideile noi, parerile si, de ce nu, nemultumirile voastre legate de cele prezentate.
    de aceea ne aflam pe acest blog de blog, sa descoasem pe toate partile posibile si imposibile arta asta a gradinarelii (gradinaritului, fireste ;))sa ramana cat mai putine taine de aflat si cat mai multe invataturi de transmis
    cu drag

  • svetlana, ai un verb în pix, de numa !
    îmi plac oamenii care au toate cuvintele la ei ;)
    într-adevăr faci acest blog, un blog de blog !
    mulțămiri și i toate cele

    • phlox

      @tamara:
      Multumiri si plecaciuni, Tam, ma faci sa ma impurpurez, recunosc, de placerea vorbelor tale. Iubesc limba ce-o vorbesc si, deci, o respect. Alt ceva nimic.Si, pentru ca in citirile mele eram satula de “vorbe grele” si intelenite m-am gandit eu, asa, in sinea mea “personala si launtrica”, ca, daca vrei ca spusele, ideile tale sa aiba o noima, e bine sa graiesti pe limba aproapelui. Ma bucur nespus ca(se pare)mi-am atins telu’ (cat p’aci sa trasnesc cu “target” :) :) :) )
      Tam, multamiri de buchet si zambet! ;):)
      cu drag

  • “Cioclopedic”! Și molipsitor. După un asemenea articol îmi vine să pun acu, în secunda doi, roșii în primul recipient pe care-l prind, să iau cartea de chimie generală de acolo de sub pat, de unde a rămas de când am trecut clasa cu media 6 și să încep să buchisesc la Na-uri și Cîlî-uri și să dau foc la birou ca să fac potasiu home-made… Svetlana, pălăria mea se ridică, face un luping și cade cum altfel decât jos!

  • excelent post. util si la obiect. felicitari pentru blog!

  • romeo

    Sau ” Ceai de compost” CU TRIPLU ROL= ingrasamant foliar,insecticid si fungicid. Este nevoie de un recipient din plastic ( ceva mai inalt), un saculet din panza, o pompa de acvariu.
    Se pune mranita in saculet impreuna cu alte “verdeturi de sezon gen urzica, pelin…” se toarna apa sa acopere saculetul, se porneste pompa de acvariu ( de preferat 3-4 “pietre” in interior ) se acopera si se pozitioneaza undeva la umbra ( dar nu in casa !!!)
    Dupa 5-14 zile ceaiul este gata ( eu folosesc un EC metru si folosesc solutia cand ajunge la 1,7 – 2)
    Se strecoara suplimentar solutia prin tifon si pot stropi, uda plantele.
    Mranita ramasa se svanta la soare si se arunca in gradina.

    Felicitari ptr informatii

  • cristi

    se poate sa ma lamureasca cineva daca drojdia de bere este aceeasi cu drojdia de panificatie pe care o gasim in comert?
    eu am doua zile de cand caut pe net si inca nu am aflat un răspuns clar
    multumesc

  • Roxana

    Draga Phlox,
    am citit articolul de mai sus. Ajuta-ma, te rog, cu ceva sfaturi. Cuminte, am urmat sfatul tau cu zerul si in fiecare saptamana am facut baita la rasaduri cu zer, apa si tinctura de iod. Ma refer acum la rasadurile de rosioare.
    Tot citind pe ici pe colo, am descoperit ca rasadurile mele cam au lipsa de azot…cred eu…mai exact, frunzele sunt verde foarte deschis, se ingalbenesc foarte usor, sunt moi. Tu ce zici? E sau nu lipsa de azot, sau asa trebuie sa fie frunzulitele de rasaduri?
    Am citit la tine ca urzica este buna ca ingrasamant (azot) dar reteta de mai sus de purin dureaza pana e gata cam 1 saptamana. Exista si o alta varianta de ingrasamant de urzici care sa il fac pe loc? Am cules azi urzici proaspete, frumoase foc. Si mai am altele mai uscate (culese acum o saptamana). Cum as putea sa le prepar sa le folosesc cat mai repede? O sa pun cateva si la macerat pentru saptamana viitoare, dar acum ce as putea sa fac?
    Te rog, da-mi un sfat…si spune-mi, te rog, si un regim de hranire pentru rosioare in faza de rasaduri – ca sus vad ca e vorba de ele dupa plantarea definitiva.
    Mentionez ca rasadurile mele au o luna. Pamantul (cumparat din magazin, special de rasaduri) folosit la repicare are zat de cafea, coji de oua si ceva cenusa. Si am udat la repicare cu ceai de musetel. Abia astept raspunsul tau.
    Multumesc.

    • phlox

      @Roxana:
      Rox, faci un ceai de urzici. Chiar daca este mai putin eficient decat maceratul “rece”. La un litru de apa clocotita pui un pumn de urzici, acoperi si lasi, pana se raceste de la sine, treptat.
      Infuzia din foi de ceapa este nu numai doctor, ci si hrana buna.
      Apa in care am fiert cartofii in coaja, legumele pentru salata de boeuf.
      Sau: apa de la fiertul orezului.
      Poti cumpara mei sau hrisca, pui pliculetul (costa , la plafar, 3,6 lei 250 gr.)in trei litri de apa si lasi cateva ore, sau macar o zi. Boabele trebuie spalate sub jet de apa INAINTE de a le pune la inmuiat. Apa se scurge apoi intr-o sticla si se foloseste la rasaduri. Meiul sau hrisca se consuma fie fiarta fie “natur”, fiind extrem de sanatoasa.
      Solutie din drojdie de bere: 10 gr drojdie proaspata + 1 l apa, amestecam si lasam dar avem grija sa NU fermenteze.
      De la o prietena am aflat de Terafertil, folosit la plantare (cand scoatem fetele afara) si, foliar, Biofluid.
      spor si amor

      • Roxana

        @phlox: Multumesc mult, mult pentru raspunsul rapid. Azi nu am mai apucat sa fac ceaiul ca am stat mult pe afara, dar maine dimineata vreau sa il fac. Ceaiul nu e nevoie sa il diluez, nu? Cam la cat timp sa le dau ceaiurile de urzica si de foi de ceapa? Macerat o sa le dau cand vor fi afara (hi,hi, din cauza de miros). Scuze, Phlox, ca te bat la cap.Tot citesc articolele tale in ultimul timp, le salvez si vreau sa le printez ca sa le citesc mai in liniste si sa le am la indemana mereu. Asa ca se tot nasc intrebari…imbratisari pentru amabilitatea ta. Multumesc frumos.

        • phlox

          @Roxana:
          Cand cineva doreste sa invete, este firesc sa insiste asupra punctelor mai putin clare. Asadar, nu ma bati la cap deloc. Macar sa-ti pot eu raspunde pertinent la ce vrei sa afli.
          Hrana la copiii mici no o vom da mai des de o data la 1 saptamana-10 zile. Si nu numai ca apa de udat, sau , cum se mai spune, “la radacina” ci si pulverizata pe plantute, pe frunze, cu scopul dublu:hrana si medicament.
          cu drag

          • Roxana

            @phlox: Multumesc pentru incurajari si pentru sfaturi :). Phlox, desi subiectul este “tomate”, spune-mi, te rog, ce rasaduri mai vor sa pape urzica? Citisem undeva, dar nu mai gasesc acum…ardei, vinete, broccoli, castraveti?

        • phlox

          @Roxana:
          Cate putin pentru fiecare, mai ales pentru varzoase, si, in general, pentru plantele de frunza/foi. NU la fasole, nu stiu de ce, nu o suporta. La castraveti doar in prima faza, apoi, din cand in cand, mai ales pe frunze, sa fie si in scop profilactic, anti ciupercareala.

  • romeo

    Unde cresti rasadurile ? Nu ai spus nimic despre lumina !

    P.S. Pe viitor iti recomand substrat profesional cu ingrasamant starter. Un sac de 200 – 250 l costa 60-70 lei si daca il tii la umbra si racoare ( beci) ai ptr 2-3 ani

  • Roxana

    Rasadurile au lumina. Sunt la geam. Le rotesc intre ele ca toate sa beneficieze de multa lumina. E drept, ultimele 2 saptamani au cam fost fara soare.Multumesc pentru sfat.

  • romeo

    Ptr anul viitor:

    Cumpara ( imprumuta ) un corp de neon. Leaga corpul de o sipca iar la capete pui carti. Distanta optima 15-20 cm fata de varful plantei. Creste rasadul … mai pui o carte ! 10 ore de lumina pe zi la 20 – 22 grade. Unde gasesti substrat gasesti si tavite alveolare ( ai nevoie de 1 tavita de 120 – 140 alveole, 1,2,3… tavite de 32 alveole ).Pui substrat in alveolele mici si cate o samanta / alveola. Nu folosi apa de la robinet ( apa de ploaie, zapada topita la temperatura camerei). La 3 saptamani repici; nu uzi cu o zi inainte, si cauti un betisor cu care impingi usor prin gaurica de pe fundul alveolei. Pui putin substrat in alveola de 32 si ingropi rasadul pana aproape de primele frunze adevarate. Cand afara ai constant peste 4 grade noaptea improvizezi un cadru din cateva sipci, cu folie de plastic si scoti rasadurile afara. Ziua au lumina naturala din plin, noaptea pui folia de plastic si peste folie ce ai mai naspa prin casa ( o mocheta veche ….etc). Multi recomanda rasadul scurt, eu prefer un rasad mai mare pe care il ingrop pana peste portiunea albastruie a tulpinii ( chiar daca mai rup 2-3 frunze, nu e probl face planta altele). Astfel vei avea un sistem radicular mult mai dezvoltat si o planta mult mult mai rezistenta ( teoria unui doctor in tomatologie din America functioneaza perfect ).
    Eu asta fac in fiecare an cu zero probleme,

    Succes si rosii cat mai gustoase !

    • Roxana

      @romeo: Multumesc pentru sfaturi. Si eu le-am tot completat pamantul in pahare – chiar pana la primele frunze adevarate. Cand le-am repicat le-am pus in pahare de 500ml.Asa ca vor fi destul de inaltute,nu? Sper ca si sanatoase.
      O primavara frumoasa va doresc!

    • Lanti

      @romeo: Romeo, as vrea sa te-ntreb ce substrat folosesti, pt. ca eu anul asta am dat-o-n bara cu toate rasadurile mele (mi-am pierdut pisica batranica de 17 ani, si din cauza asta nu le-am mai acordat atentia cuvenita). Cred totusi ca un motiv suplimentar a fost si faptul c-am schimbat substratul: pt. ca nu ma pricep la repicare, anul asta am folosit banuti si ghivece de turba, in loc de pamant de flori obisnuit. Ghivecele de turba sunt un dezastru total, mucegaiesc in proportie de 100% (indiferent cat de rational uzi tu rasadurile), iar banutii de turba am impresia ca retin apa intr-un mod diferit fata de pamantul obisnuit. Apoi, m-am cam ars cu pamantul de flori, pt. ca vara trecuta am cumparat unul ieftin pt. flori, si-am observat ca la caldura, producea niste viermi ciudati, posibil larve de musculita betiva, in orice caz ceva foarte scarbos si care mirosea f. respingator (iar eu n-am pb. din astea pt. c-am crescut la tara, dar totusi … ma gandesc ca poti pati intamplari din astea chiar pamantul pt. legume si nu e tocmai kusher sa mai si mananci rosii din asa ceva…). Ma gandesc aici si la toate composturile obsinute din resturi animaliere, cine stie …. Experientele astea fac parte dintr-o categorie despre care-n general nimeni nu povesteste, iar mie mi se pare f. ciudat: cum sa nu povestesti despre esecuri daca vrei sa evoluezi? So, vreau sa mai pun un rand de rasaduri cand o fi luna-n crestere, dar inainte as vrea sa stiu ce pamant sa folosesc si ce sa evit. Mersi frumos.

  • romeo

    Uite un ex:

    http://www.marcoser.ro/produse/substrat_turba/

    Acum depinde si de zona in care locuiesti, (Bucurestenii au cele mai multe optiuni). Cauta pe google o locatie mai apropiata.

    • Lanti

      @romeo: Multumesc, romeo. Daca tu asta ai folosit si a mers bine, inseamna c-am gresit eu cu ceva. Eu tocmai asta ziceam, ca am impresia ca tot ce e pe baza de turba, fie nu dreneaza apa bine, fie mucegaieste de-a dreptul. Pt. plante mature insa, poate-ar functiona daca-i ingopata la radacina, pt. seceta. Nu stiu insa in cat timp se descompune. Mersi oricum.

  • romeo

    Ai gresit folosind balarii din super ( hiper) market ! Stai linistit ca am furat o si eu in trecut. Turba asta este sterilizata, granulata 0-10 / 0-20 , imbogatita cu NPK si microelemente…
    De cand o folosesc nu am avut nici o problema.

  • luminita

    Nu stiu unde mi-a fost capul si am adaugat tintura de iod la un litri cat trebuia la 10…am facut-o…ce se poate intampla? Mentionez ca rosiile au pana la al 5-Lea rand de flori…gogonelele sunt cat o portocala…m-as imbolnavi de ,,inima rea,, sa le ,,ucid,, tocmai acum…e primul an cand ma ocup serios ci citesc sfaturile voastre…pana acum e bine…dar dupa ce am gresit si am pus30-40 picaturi de iod la litru de apa la ce sa ma astept?

    • phlox

      @luminita:
      Mmmhm, nu stiu daca este chiar atat de grav. Nu cred ca e o nenorocire. Posibil, nu probabil, niscaiva pete de arsura. Poti stropi suplimentar cu zer, zilnic (1 litru zer la 10 de apa),vreo 3-5 zile la rand.
      Ti-ne la curent cu evenimentele!
      Spor si noroace!

  • Mariana

    Buna seara!
    In primul rand multumesc pentru articole (contin sfaturi incredibile care m-au ajutat enorm) si felicitari! In al doilea rand am o intrebare si imi cer scuze daca s-a scris deja despre subiect si nu am observat: Am gasit in solar (in care am 40 de fire de tomate) 3 viermi verzi (arata ca niste omizi dar fara par si au cam 2 cm) si dupa o scurta cautare pe net am aflat ca exista doar tratamente toxice, chimicale etc numai ca eu nu folosesc asa ceva la tomatele mele si as vrea sa stiu daca exista o solutie naturala ca sa scap de acesti viermi…

    • phlox

      @Mariana:
      Mariana, se pare ca tanti Tuta Absoluta si-a lasat si la tine progeniturile :(, impotriva carora cu chimicii degeaba te razboiesti. Capata foarte repede rezistenta si, pe masura ce dusmanii lor naturali pier, rapusi de insecticide, ei /ele, se lafaie ca niste ghiorlani burtosi pe fructele rosiilor si ardeilor si vinetelor noastre. Asa ca, parerea mea (doar a mea)este sa continui cu stropitul cu lesie (apa de cenusa), bicarbonat de sodiu, infuzii si ceaiuri de foi de ceapa, pelin, mustar, boia iute, solutie salina (care va conferi si dulceata fructelor), etc.

      • Roxana

        @phlox: Tuta Absoluta “obraznica” si-a lasat si la mine progeniturile. Macar m-am bucurat de rosii pana acum si am facut si ceva bulion. O sa le stropesc si eu cu cele enumerate mai sus. Poate mai salvez ceva.

  • Dragos

    buna phlox,
    as vrea sa dau cu niste bor pe plante (rosii, castraveti, ardei, vinete, etc) si vreau doar o lamurire legata de dozaj.
    tu zici asa:
    “soluţie 1% de acid boric, adică 10 grame la 10 litri de apă.”
    asta ar insemna, scuze daca gresesc, 10%, nu 1%.
    deci, pun 1 gram la 10 litri sau asa cum zici tu?
    n-as vrea sa fac rau in loc de bine.

    multzam’ si spor pe ramuri

    • phlox

      @Dragos:
      Scuze, uite ce bine ca ai observat eroarea! Se pun 10 grame acid boric(aproximativ o lingurita) la 10 de apa, adica este vorba despre o solutie de 0,1%. O sa-l rog mult pe Huni sa faca el aceasta corectura, se poate, Huni?!Multumesc mult pentru vigilenta…

  • Roxana

    Draga Phlox, ajuta-ma cu incaun sfat, te rog. Pana cand pot continua stropirea cu macerat de urzica si tataneasa? sau cu cea de coada calului? Acum sunt mari gogonelele, le afecteaza maceratul daca ajunge pe ele? Legat de infuzia de foi de ceapa …ud si pe frunze sau doar la radacina? Daca ud acum pe frunze, ajunge si pe gogonele infuzia, e vreo problema? Am recitit modul de hranire din articolul de mai sus…dar nu inteleg de sus cum stropim si cum hranim in momentul in care apar gogonelele. Abia astept sfatul tau/vostru. Multumesc.

  • armeria

    Roxana, uite aici :)

  • phlox

    Stropesti normal. Cu gogo nu se va intampla nimic rau. Numai de bine ;)
    Eu stropesc mereu, pana am cules rosiile si au ramas gogonicile din care voi face muraturi, adica pana la ultima strangere de recolta. Cand? cam o data la 2-3 saptamani.

    • Roxana

      @phlox: Acum incepe o noua etapa de stropire a rasadurilor cu bunataturi naturale. Dar…o noua intrebare: cu zer pot stropi si capsunicile? Mentionez ca sunt capsuni remontanti, soiul Albion si le-am plantat in urma cu 2 saptamani.

      • phlox

        @Roxana:
        Nu are ce sa strice, dimpotriva. Cu zer (solutie de zer) eu stropesc si capsunile, si castravetii si trandafirii, orice nu face mofturi la calciu. Solutia de zer tine la distanta fungii, hraneste planta.
        Spor

        • Roxana

          @phlox: Multumesc. Inca ceva…pana cand stropesti cu zer? Doar in faza de rasad? Sau toata vara alternand cu maceratele de urzica?

          • phlox

            @Roxana:
            Stropim pe toata perioada sezonului, alternand cu stropirile cu purin, apa de cenusa, bicarbonat de sodiu (dar NICIODATA imediat dupa sau impreuna cu zer ca le ardem, asa cum am patit-o eu, mai demult…. :( )infuzie din foi de ceapa, etc.

  • Lucia

    Draga Phlox, am stropit rasadurile de rosii cherry si cateva de ardei iute cu solutie de bicarbonat de sodiu. Rasadurile au cam 6 saptamani si le scosesem afara de vreo 3 zile. Dar dupa stropirea cu bicarbonat parca s-au uscat, topit frunzele. Azi le-am udat cu macerat de urzica. Ce-as putea sa le mai fac?

    • phlox

      @Lucia:
      Lucia, nu-mi dau seama de ce s-a intamplat. Sa nu fi fost prea concentrata solutia… sau sa nu fi stat in soare dupa stropire. De regula, ar trebui indepartate frunzele arse, sau, spalate bine cu apa caldupa, simpla.
      Afara le-ati scos treptat, banuiesc, si nu de la inceput direct in soare. Presupun.

  • ldrdan

    salutare tuturor!
    as vrea sa stopresc cu mai multe macerate/substante o data (la o singura aplicare – din lipsa de timp). aveti idee care s-ar potrivi sau mai bine zis pe care le-ati testat voi si au dat rezultate si care au facut rau.
    @ phlox : am vazut ca recomanzi la reteta 9 un amestec care contine, printre altele, cenusa si acid boric. din cate stiu apa de cenusa e bazica iar acidul e…, nu se anuleaza unul pe altul sau asta e si ideea? as vrea sa incerc un ameste de urzica+coada calului+acid boric. o parere, te rog!

    • phlox

      @ldrdan: Nu, nu se anuleaza, in cazul asta. Dar, a folosi acidul boric cu bicarbonatul de sodiu nu este indicat.
      Urzica, coada calului si acidul boric merg impreuna cat rosiile sunt in crestere si incepe sa dea semne de inflorire primul etaj. Apoi se renunta la urzica,din considerentele arhicuoscute: nu ne dorim jungla ci fructe. Borul eu il folosesc pana incep fructele sa se imbujoreze. Dat fiind ca sunt rar la mosie (din pacate, ce sa-i faci??!!)si eu intensific stropirile cand sunt acolo. Nu stiu daca este foarte indicat, dar, la drept vorbind, pana acum (sa nu-i fie de deochi!)nu am avut probleme. Poate, usoare urme, dar, nesemnificative si fara urmari. Inafara de cenusa, pe care o folosesc sistematic (mai ales pudrata peste plante si la baza lor)si de borul la care nu renunt, de regula eu fac asa: imi fac un plan de hranire pe perioade , respectiv, hranirea I, II, III etc. Fiecare meniu contine si altceva înafară de solutia de baza, adica supa de buruieni (in loc de apa). Fac tot felul de combinatii cu: rostopasca, patlagina, tanacetum, papadie, ruta, urzica alba, coji de banana, resturi de la legume si fructe, apa de la fiertul cartofilor in coaja, de la spalatul orezului, resturile de ceai, zat, coji de ou sfaramate,coada calului, galbenele, craite, ace de brad, pelin, busuioc, balegar de cal (numai pe asta il folosesc nematurat)Recipientul in care fac “supa”, dupa ce a stat la soare ceva vreme (pana nu mai face spuma la suprafata si-ti muta nasul din loc)il mut la umbra. Scurg si strecor supa pe care o voi combina cu acid boric sau bicarbonat de sodiu, sau apa de cenusa, drojdie de bere si . Nu uit sa stropesc cu solutie de zer, dar, fireste, niciodata dupa sau inainte de stropitul cu bicarbonat de sodiu. Acidul boric il folosesc nu numai in hrana administrata la radacina, ci si foliar, si, in perioada de inflorire, fireste, pe flori. Anul acesta mi-am luat Trainer, un ingrasamant organic, foliar, care lucreaza si ca “antistresant”. Sunt curioasa ce impresie imi va lasa.
      Spor si roade fara numar!

      • ldrdan

        @phlox: multumesc mult pt. indicatii! am o nelamurile: cand spui acid boric te referi la acid boric H3BO3 sau se poate folosi si borax Na2B4O7(tetraborat de sodiu)? ambele au bor B.

  • ldrdan

    multumesc mult pt. indicatii! am o nelamurile: cand spui acid boric te referi la acid boric H3BO3 sau se poate folosi si borax Na2B4O7(tetraborat de sodiu)? ambele au bor B.

    • phlox

      @ldrdan:
      Cunostintele mele de chimie se opresc la cele din liceu, generale, si de “uz casnic” :D , Folosesc substanta care se comercializeaza in farmacii sub denumirea de “acid boric”, dar, mergand pe firul logicii, si din ce am citit pe multiple alte forumuri franco si rusofone (mai putin anglofone, deoarece stau slab la cunostintele de engleza), si borax-ul este acceptat.
      spor!

Leave a Reply

  

  

  

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Upload Files

You can include images or files in your comment by selecting them below. Once you select a file, it will be uploaded and a link to it added to your comment. You can upload as many images or files as you like and they will all be added to your comment.