Ultimele comentarii

  • george: buna ziua as vrea sa cumpar muri productivi cu radacina si f...
  • Florin: Ai facut o treaba buna in scop experimental dar ca sa fii si...
  • GabiA: Am postat link spre pagina cu intrebari, aici:https://www.fa...
  • doru: cum sa tund acest par [img]http://hobbygradina.ro/wp-conten...
  • Sorin: Foarte bun articolul. Am sa ma ajut de informatia transmisa ...
  • Asterisc: Fara a fierbe fasolea, mazarea, spanacul, urzicile, asezati ...

Mulcirea: cu ce, cand si cum mulcim? (Partea 1/2)

mulcire cu lemnIn discutiile mele incinse cu prieteni sau cunoscuti, care se mai si ocupa de gradinareala – unii, gradinarie – altii, a rasarit si problema mulcitului. Unii dintre ei, cuminti, ascultatori, incerca sa probeze la ei in gradina efectele acestei binecuvantate metode de protejare a pamantului si culturilor, altii, mai tantosi si mai increzatori in cunostintele proprii incerca sa tina piept „veneticului orasenesc”, care indrazneste sa le bage nazbatii in cap.

Surpriza vine cand constatata cu proprii lor ochi, ca ceea ce se indarjeau ei sa conteste se dovedeste a fi asa cum le zice vecina – venetica. De aceea vin si zic cu mana pe inima: mulcitul este cea mai eficienta si la indemana agrotehnologie.

Haideti sa ne reamintim cateva dintre beneficiile unei astfel de tehnologii:

  • impiedica evaporarea apei de la nivelul sistemului radicular;
  • protejeaza radacinile plantelor de diferentele bruste de temperatura: impiedica incalzirea in exces pe timp de vara si de inghet pe timp de iarna;
  • prin folosirea cu discernamant, cu mult cap cu alte cuvinte, a mulciului organic asiguram un nivel optim de aciditate a solului;
  • imbogateste solul cu substante hranitoare si benefice , imbunatatindu-i structura, prin urmare, regenerandu-l;
  • prin mulcire tinem „ostatice” substantele bune din sol si astfel se impiedica „spalarea” si „vantuirea” lor in urma ploilor, gerului, vanturilor;
  • inabusa buruienile, impiedicand dezvoltarea lor, pentru ca nu permite patrunderea luminii (stratul trebuie sa fie de cel putin 7-10 cm);
  • mulciul organic permite inmultirea miscroorganismelor benefice in substrat si le ajuta in munca lor neostoita;
  • protejeaza plantele de daunatori;
  • sa nu uitam ca amplasat sub diferite culturi decorative da gradinii un aspect ingrijit si natural;
  • mulciul impiedica stropirea cu noroi a plantelor pe timp de ploaie sau cand udam gradina;
  • impiedica formarea mucegaiului la unele culturi: capsun, dovleac;

Cu ce mulcim? Tipuri de mulci

Mulci organic

Buun! Am trecut in revista cateva dintre beneficiile acestui mod de protectie, hranire si decorare a gradinii. E vremea sa insiram drept exemple cateva tipuri de mulci organic:

  • Compostul de gradina – reactie neutra – de departe lider intre „mulcitori”, chiar mai bun decat balegarul. Contine substante hranitoare, mai ales fosfor, imbunatateste structura solului, apara de supraincalzire sau racire excesiva (inghet).
  • Balegarul bine maturat – reactie slab alcalina – (de multe ori se prefera in combinatie cu paie macerate) – in calitate de strat de mulcire i-ar sade mai bine laolalta cu stratul de suprafata de pamant, pentru ca altminteri se cam prapadesc bunatate de substante hranitoare, mai ales azotul. Deci: balegarul se inglobeaza in pamant, altfel, degeaba il imprastiem!
  • Iarba cosita – bogata in azot este cel mai des si la indemana material folosit pentru mulcire. Inainte de a fi imprastiata pe locurile alese, e bine s-o tinem o vreme sa se „zvante”, adica sa se mai ofileasca, sau chiar sa se mai usuce. De ce? Pentru ca exista pericolul sa intre prea repede in procesul de descompunere. Mai mult chiar, se va imprastia in strat subtire , de cel mult 8 cm, deoarece altminteri va duce la supraincalzirea substratului si nu ne dorim asa ceva, mai ales pe timp de vara. Pe langa iarba cosita sunt bune si buruienile, pe care, deasemenea, le lasam sa se ofileasca, dar ATENTIE! In nici un caz nu folosim buruieni inflorite sau si mai grav, care au legat deja seminte!!!! Va veti blestema zilele, noptile, serile si amiezile, da’ ce zic eu! Chiar si lunile si anii! Pentru ca va veti trezi cu un multiplicator de dânsele si vai si amar de noi!!
  • Paie maruntite – prin descompunere inghite azotul din substrat – ca strat de mulcire e foarte bun, dar din nefericire contine si seminte de buruieni, deci va trebui sa fim atenti ca inainte de imprastiere sa-l scuturam pe o folie nu sa-l vanturam, deoarece, dupa cum va aminteam, intervine treaba cu blestemul semintelor. Ca si in cazul rumegusului, talasului, cojii de copac, trebuie avut grija sa adaugam ingrasamant ce contine azot: cenusa, faina de oase, zeama de urzici, „apa” de gunoi de grajd sau de pasari.
  • Rumegus si talas – reactie slab acida – este foarte indicat pentru culturile de legume si fructe perene. E bine sa ne abtinem la utilizarea lui la culturile anuale, deoarece, dupa recoltare, se va amesteca cu substratul de pamant si in timp duce la cresterea aciditatii, saracirea in azot si deteriorarea stratului fertil. Se va utiza impreuna cu apa de balegar, cenusa, faina de oase, „apa” de gainat
  • Coaja de copac, ţandara de lemn – reactie usor acida – Le utilizam mai mult in calitate de strat decorativ de acoperire pentru a nu lasa gol niciun petic de pamant.
  • De preferat ca ţandarele de lemn sa aiba intre 1 si 5 cm. Este un material de mulcire foarte potrivit pentru arbustii si pomii fructiferi, dar si pentru cei decorativi. Cu o astfel de paturica cel mai bine se simte zmeura. Nu uitati combinatia de ingrasamant aducator de azot.
  • Cele provenite de la conifere (fie coaja fie tandara) ar fi bine sa stea o vreme la compostare, cam un an, inainte de a le utiliza in gradina (cauza sunt rasinile pe care le contin in cantitate considerabila).
  • Cetina (acele) de conifere – reactie acida – De departe cel mai potrivit material pentru capsuni, chiar mai potrivit decat paiele. Raspandita printre randuri impiedica atacul si difuzarea putregaiului cenusiu, iar dupa ploaie fructele raman curate. De preferat sa se foloseasca doar pentru culturile/plantele acidofile (rhododendroni, hydrangeea-hortensia-, merisor, afin, rachitele,)
  • Turba – reactie acida – protejeaza solul de razele soarelui, pastreaza umiditatea. Sub stratul de turba nu se formeaza crusta si datorita culorii inchise a materialului regimul de temperatura este apropiat de cel ideal pe timp de vara. Nu este indicat pentru o mulcire totala si se foloseste cu predilectie pentru culturile/plantele acidofile.
  • Mranita de frunze – reactie neutra spre slab acida – suficient de bogata in substante nutritive;
  • Ziare (alb/negru), hartie de impachetat, carton, ambalaje diverse – este bine sa fie folosite drept suport pentru alte materiale de mulcire, de preferat organice, iarba, mranita de frunze. NICIODATA nu se foloseste ca atare, deoarece trage toata umiditatea din sol.
  • Coaja de ou – buna si in lupta cu limacsii si melcii
  • Coaja de nuca – dar atentie, are un continut crescut de iod
  • Resturile de la productia de bere (hamei) – extrem de hranitoare, dar nu in exces
  • Compostul de miceliu – reactie alcalina –
  • Zatul de cafea – reactie acida –
  • Resturile vegetale (masa verde maruntita) de la siderate, leguminoase (mazare, bob, fasole), foarte bogate in azot, plante medicinale si aromatice (alunga daunatorii)
  • Coaja de la boabele de cacao, mai neobisnuit, ce-i drept, dar foarte bogata in azot numai ca este extrem de TOXIC pentru caini mai ales!!!

Mulci anorganic

  • pietris, spartura de piatra, marmura, calcar, piatra decorativa, keramzit, argila expandata – arata foarte bine printre plantele decorative, conifere, arbusti decorativi. Atentie insa, pe langa plantele acidofile spartura de calcar face ravagii! Este bine ca stratul sa fie aplicat mai intai peste un material geotextil, care lasa sa treaca aerul si apa.
  • Folia si material geotextil, mai ales cel din urma sunt eficiente pentru plantele tinere. Materialul geotextil este foarte util la culturile de capsuni, legume pentru ca permite trecerea aerului si a apei catre radacini si , totodata inabusa buruienile si nu le permite dezvoltarea.

Stratul de mulcire este un excelent pastrator al umiditatii substratului la nivelul sistemului radicular al plantelor. Dar trebuie avut in vedere ca la udare sa folosim o cantitate mult mai mare de apa decat in cazul udarii pamantului neacoperit, deoarece trebuie udat si stratul de mulcire si substratul de sub el. Pe timp calduros si/sau secetos se recomanda udarea mai rar dar mult mai intens.

In partea a doua va vom prezenta cand si cum sa mulcim ca sa beneficiem la maxim de avantajele aceste tehnologii, ne auzim maine!

 

34 comments to Mulcirea: cu ce, cand si cum mulcim? (Partea 1/2)

  • foaaarte foarte util. așteptăm parta a doua
    mulțam phlox, sau huni ?

  • tocmai am descoperit beneficiile mulciri, am incercat cu gazon cosit si cu zat de cafea, am in proba cojile de oua, ca ma dispera niste melci ticalosi. si drag mi-a fost cand nea costica, omul nostru bun la toate, consilierul sef, a vazut eficienta mulcirii capsunilor cu gazon si… a facut si el la fel. mi-a crescut inima de venetic.:)
    astept continuarea.

  • Tot pe aici pe undeva am gasit si eu metoda mulcirii cu gazon. Si primul gazon taiat in primavara a aterizat direct sub plantele de capsuni. Cum sunt si in zona mai muntoasa si l-am pus proaspat cred ca a si ajutat cu caldura la dezvoltarea mai rapida a fructelor. Cert e ca am avut cea mai mare productie de capsuni de cand le am (4 ani). O sa incerc si la alte plante ca mi-ai dat idei. Sunt tare curioasa. Pana acum puneam gazonul pe compost, si asa am ajuns de la 1 bucata compostiera la exact 3 compostiere ca altfel nu tineam ritmul cu gazonul.

    • phlox

      @Glook:
      Excelent! Dovada de netagaduit a beneficiilor mulcirii pentru cei care se indoiesc. Cat despre compostoare, ce se intampla la tione este ceva de genul “nevoia te invata” , nu? ;)
      te asteptam cu noutati, Glook!

  • Mariana Beno

    Compostul este un ingrasamant orgnic fermentat Sunt sigura ca si pentru agricultura intensiva a specialistilor nostri,compostul de gospodarie contine: 65-80% substanta utila, macroelemente: N(azot)-intre9-13; oxid de fosfor:4-10;potasiu: 4-10 elemente+30-60%Cao; +!1-4%MgO;+ microelemente:CCu;Zn; si un raportcarbon/azot de 14/.1
    In literatura profi, compostul figureaza ca ingrasamant, cu profilul mentionat mai sus.
    Anul trecut, am adunat si construit 1 metru cub de compost, dupa toate regulile literaturii de gasit in librarii, pe care l-am udat de cateva ori.
    In iunie 2011, am cernut compostul si l-am folosit pe post de pamant pentru musuroirea plantelor de tomate din gradina care aveau cateva radacini vizibile langa tulpina. Am pus cate un pumn de compost langa tulpina, pe pamant umed. Dupa 1 saptamana, am contatat ca plantele din gradina “s-au bucurat de tratament’- cele din ghivece, si-au ridicat frunzele.

    Mai vorbim despre compostul neutru..

  • [...] de plop, chiar dacă „se lasă” ceva mai greu descompuse. Ele sunt tare potrivite pe post de păturică-mulci peste bulboasele din gradina, pentru muşuroirea din jurul trandafirilor, pe sub pomii şi [...]

  • alextecuci

    am si eu o intrebare de ce iarba proaspat cosita lasata in gramezi se incinge?

    • phlox

      @alextecuci:
      Iarba uda are prostul obicei sa se lipeasca una de alta, se , hai sa zicem, compacteaza, aerul nu mai are pe unde trece, gazele eliminate in urma descompunerii se acumuleaza (cam ca la biogaz), se produce o supraincalzire, respectiv o mucegaire rapida a masei verzi. Amoniacul are si el o mare parte din activitate pe mana. Asta in limbaj mai primitiv. Dar, la urma urmei, grosso modo, asta e

  • SimSim

    multumesc pentru articol, este exact ce cautam: tipuri de mulch si influenta lor asupra solului.
    un cititor foaaarte multumit :)

  • Roxana

    Am mulcit rosiile cu paie (multumesc Mirelun pentru imbold :)dar:
    1. sub paie am sistemul de picurare. Cat timp este necesar sa las sistemul pornit? Inainte ma orientam privind cata apa curge din tuburi la radacina lor, dar acum fiind paiele nu mai imi dau seama cat timp sa las sistemul sa mearga.
    2. rosiile sunt in solar – am deschise usile de la capetele solarului + o latura a foliei este coborata ziua – e in regula mulcirea cu paie in solar?
    3. ce fac la sfarsit de an cu paiele dupa ce se incheie sezonul? Stiu ca ele nu se degradeaza atat de repede.
    Multumesc frumos.

    • phlox

      @Roxana:
      Drept sa-ti spun, experienta intr-ale solarelor eu nu am, si nici prea multe cunostinte, recunosc, dar incerc sa o iau logic: stratul de mulcire pastreaza umiditatea si nu permite incalzirea peste masura a substratului cand e soare-jaratic afara, si tine substratul la o temperatura blanda cand afara e racoare, adica, cu alte cuvinte, mentine o temperatura potrivita si placuta pentru plantele noastre. In solar fiind, oricum, alte temperaturi decat afara, banuiesc, trebuie avut in vedere acest lucru. Cu umezeala aceeasi treaba.Adica, in mai putine cuvinte, mulciul va face economie de apa (vom tine deschis mai putin timp) si va mentine temperatura pe care o place cultura respectiva, pe care o putem verifica “la mana”, prin simpla ridicare a stratului .
      @ – da
      3 – la compost

  • Roxana

    Treaba merge bine cu mulciul din paie in solar…sub paie, pamantul e afanat si umed. Buruiana inca mai apare, dar parca nu asa de repede ca in zona neacoperita.

    • dori

      @Roxana: Eu cred ca mulciul nu merge la solar!In conditii de umiditate,mulciul, poate devenii o sursa de bacterii nedorite in mediu inchis.Va trebui sa folosim fungicide!Solarul trbuie sa fie farmacie!Afara,in camp, este altceva,vant, aer!Protejeaza mult de arsita .Eu il folosesc cu succes numai afara!In solar nu cred ca este bine!Parerea mea!

      • Roxana

        @dori: Nu spun ca nu se poate, e primul meu an de gradinarit si invat din toate…preventiv insa, voi stropi cu coada calului (am inteles ca este fungicid), il tin cat mai aerisit (2 usi deschise + partea laterala) si in toamna vom vedea daca a fost in regula. Inainte sa pun mulciul de paie, pamantul se usca prea repede, se intarea, si buruienile cresteau intr-un mod prea rapid pentru a putea tine eu pasul cu ele. Acum pamantul pare mult mai afanat. Astept cu interes si alte pareri.

        • armeria

          @Roxana: Roxana, in ce mod uzi plantele in solar?! :)

          • Roxana

            @armeria: Avem sistem de picurare – tevile sunt sub paie.

          • armeria

            In aces caz, mulcitul cu paie este in regula, din punctul meu de vedere :)

          • Roxana

            @armeria: update la mulciul cu paie: buruienile au iesit mult mai greu, rosiile de la primul etaj nu au stat direct pe pamant, ci pe paie si astfel nu s-au stricat…per total am fost multumita de aceasta varianta de mulcire. Totusi, pentru ca era prea cald in solar trebuie sa mentionez ca am lasat ambele laterale descoperite + usile de la capetele solarului.

  • phlox

    Mulciul se poate utiliza oriunde este un petic de pamant ce trebuie protejat. Si cum pamantul trebuie protejat oriunde avem culturi, in consecinta, nu este inutil nici in solar. Mulciul nu produce umiditate ci o regleaza. Un solar serios, este aerisit daca temperatura este prea mare, asa ca, ciupercinele patogene nu au timp sa se instaleze, mai ales daca avem cenusa, infuzia de foi de ceapa si de bicarbonat alaturi. Iar daca stratul de mulcire are de gand sa se supraincalzeasca vreun pic, nu-i bai, asiguram substratul de dedesupt cu cenusa inglobata, si teama ca paiele ar putea consuma din elementele noastre hranitoare s-a spulberat.
    Da, (Dori), mulcirea este benefica si in solar, asa ca, Rox, esti pe drumul cel bun. :)

    • Roxana

      @phlox: Multumesc mult pentru sfaturi.
      Incao intrebare:
      Am cumparat cativa saci de talaj de brad pentru a mulci prin gradina cu el. Dar mi s-a spus ca cel de brad nu este in regula sa il folosesc in gradina, deoarece in timp otraveste pamantul. Ai auzit de asa ceva? Am cautat pe google dar nu am gasit un raspuns clar pentru gradina…am aflat doar ca ar contine rasinoase si ca nu poate fi folosit la animalutele gen hamsteri etc.
      Asa ca ma uit la saci cu jind si astept cu maaare interes un raspuns la intrebarea asta deoarece trebuie sa mulcesc cateva zone din gradina si nu stiu daca e bine sau nu sa il folosesc. Cu drag.

      • Roxana

        @Phlox: Uff, am recitit cele scrise mai sus de tine si am gasit despre talajul de brad asa: “Cele provenite de la conifere (fie coaja fie tandara) ar fi bine sa stea o vreme la compostare, cam un an, inainte de a le utiliza in gradina (cauza sunt rasinile pe care le contin in cantitate considerabila).” Cum de nu am vazut pana acum?
        Cum il pun la compostare pentru un an? Singurel? Pun vreo folie sub el sa nu se duca in pamant rasinile?

        • phlox

          @Roxana:
          Nu Roxa, il pui laolalta cu iarba, buruieni, cenusa, resturi menajere. ;)

          • Roxana

            @phlox: Am deja o lada de compost in care arunc tot felul de resturi menajere vegetale, deci as putea sa il pun acolo (doar o parte din el, pentru ca trebuie sa pastrez la compost proportia intre verde si maro, nu?)…dar daca il pun in lada de compost anul viitor va fi pamant si nu mulci. Si eu il cumparasem ca sa mulcesc cu el :(

            Phlox, unde plantez doar flori merge pus anul acesta? Sau si acolo e prea periculos?
            Multumeeeesc pentru raspunsuri.

  • Roxana

    Scuze…am scris talaj in loc de talas

  • phlox

    Rox, talasul, de felul lui acidifica substratul si-l saraceste de azot. Cel provenit de la conifere, prin “plusul” de rasini cu care vine, ne cam incurca treburile, lasand locul cam infometat. Nu sfatuiesc mulcirea cu talas de rasinoase in general, cu atat mai mult crud. Atunci faci asa, Ro: pui , cat consideri ca vrei sa opresti pentru mulcirea de anul viitor (eu te-as sfatui sa-l tii macar 2 ani…)si-l pui, doar pe el intr-un colt de ograda unde sa nu mucegaiasca. Vei avea grija, periodic, sa-l “intorci”, cu o furca, pentru a permite o aerare buna a gramezii respective. Adica sa nu-i permiti sa se imprieteneasca cu vreo fifoza de ciuperca si sa-ti distruga bunatate de viitor mulci.
    Sau, dupa ce-l usuci bine de tot in soare (daca este uscat, cu atat mai bine) il imbarci in niste saci de iuta si nu altfel de saci, nici macar din rafie si-i depozitezi intr-un pod aerat si-l uiti acolo, avand grija sa nu-si faca mutatia vreo famelie de soricine :) Astea ar mai fi variantele. pana la anul, pune iarba cosita de pe unde ai posibilitate.
    cu drag

  • armeria

    Roxana si eu las “deschis” solarul pe toate partile, laterale, fata & spate (nu am usi fata sau spate) cca 70-90cm.
    Poate, pe viitor te gandesti la o investie- folia de mulcire in locul paielor. Te asigur ca merita!

  • Teodora

    Phlox, te rog, am 2 intrebari :
    1. Ud peste mulci ???
    2. Ridic mulciul sa afanez si sa musuroiesc ???
    Multumesc mult pentru rabdare …

    • phlox

      @Teodora:
      Teo, draga mea, poti uda linistit peste mulci, dar, vei observa ca aceasta operatie o vei putea face mult mai rar decat ti-ai imagina. Motivul, lesne de inteles, este insusi stratul de mulci.
      La a 2 intrebare raspunsul este si mai simplu: desigur ca poti ridica paturica sa te pregatesti sa afanezi, dar, vei constata, spre bucuria ta, ca nici nu-i nevoie. Din nou, mulciul si-a facut treaba, pastrand pamantul reavan si pufos. Asta nu inseamna ca nu poti sau nu este cazul sa plusezi un pic cu afanatorul, si sa musuroiesti…
      Spor!

Leave a Reply

  

  

  

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Upload Files

You can include images or files in your comment by selecting them below. Once you select a file, it will be uploaded and a link to it added to your comment. You can upload as many images or files as you like and they will all be added to your comment.