Ultimele comentarii

  • Andrei: Eu am o problema de care m-am lovit in ultimii 2 ani, cultiv...
  • Phlox: @Adriana: Cu ma...
  • Phlox: @cornelia: Posi...
  • Phlox: @erdélyi zoltán...
  • Phlox: @blindu mihaela gab...
  • Phlox: @Alexandru D: A...

Grădina sub zăpadă

gradinasubzapadaAztăzi am plăcerea de a vă prezenta replica Armeriei la articolul meu despre săparea din grădină. Cum veți vedea, ea are o viziune extrem de interesantă despre asta și folosește metode mai nepopulare (să nu zic controversate), dar care dau rezultate foarte bune pentru ea. M-ar interesa și părerea voastră despre cele ce urmează, pentru că este o temă interesantă, care merită discutată mai în detaliu.

Huni

De multe zile, temperaturile nu au urcat peste 0 grade, sarbatorile au trecut, asa ca, e vremea “baieti” (Ella spunea, referitor la calendarul gradinarului ”[…] sunt convinsă că la iarnă, cu o cană de ceai alături (sau vin fiert  ) o să îi dăm o formă şi mai accesibilă, pe categorii de culturi, eventual. Ce zice băeţii?”) sa trecem la povesti, sa depanam amintiri, sa facem planuri de gradinarit :).

Gradina mea doarme sub zapada, asa pare la prima vedere…dar daca ma gandesc cata viata exista in ea, cred ca e doar un moment de respiro. La primele raze de soare, cu siguranta cateva gaze mai curajoase isi vor face prezenta.

Am semanat in toamna tot ce era de semanat si plantat, la inceputul primaverii voi avea putine de facut: de samanat mazare, bob, morcov. Mai tarziu ma gandesc sa nu mai fac rasaduri, ci sa le seman in cuiburi, direct in gradina.

Pot sa fac si asta, pentru ca eu nu sap gradina (chestia aia pe care Huni a facut-o in 5 min cu harletul si un ajutor pe masura). Gradina mea are la baza un sol sanatos de telina cu un PH ideal pentru legume, pe care de-a lungul timpului am incercat sa-l mentin. Sapatul mi se pare o munca inutila si nu vad sensul schimbarii cu “susul in jos” sau cu “josul in sus” (aici as vrea sa o intreb pe ba_laura, daca ea a considerat necesar sa-si sape bucatica ei de gradina). Prefer o gradina acoperita cu orice cultura din toamna sau acoperita cu compost pur si simplu, decat una “cu susul in jos”. Am tinut cont de planta premergatoare, am facut roatia culturilor, am fertilizat cu compost si ce am mai avut pe aici…

Eu consider gradina, un ecosistem creat de om, cu precizarea ca totusi, natura, mediul inconjurator, isi rezerva dreptul de a ne corecta greselile…in felul ei :).

Unealta de baza in gradina mea:

Pentru compost:

Inainte de mulcire voi uda:

Vor mentine echilibrul:

Diversitate in gradina si afara:

Rezultate:

Si la urma sa nu uitam:

73 comments to Grădina sub zăpadă

  • Szilard

    mai tre si sapat din cand in cand:)

  • Daca ai un pamant fertil,inseamna ca ai si rame multe,mai ales daca il imbogatesti cu compost.Cred ca fac ele treaba in locul tau.
    Da’stiu ca ai ceva pasari!Bravo tie!

  • Nici eu n-am sapat gradina la modul clasic.Instrumentul folosit a fost furca. Si nici n-am intors brazda.
    Tot demersul meu a fost facut pt aerare si afanare, pamantul din gradina mea fiind mai degraba lutos si greu (“pamant de Feleac” e trecut in studiul geo, desi eu nu stau chiar pe dealul Feleacului).
    Si ca sa deranjez si daunatorii, sa n-aiba un somn tihnit peste iarna.
    Iar aerisitorul de sol, numit la mine-n batatura “gheara”, este cea mai folosita unealta, din primavara pana-n toamna.

  • Ella von Heizer

    Fetelor, avand in vedere ca timpul meu de petrecut in gradina se scurteaza simtitor, iar zapada acumulata a creat un exces de umiditate in sol, cred ca voi “cumpara” patentul Armeriei si voi afana solul in primavara asta. Mai ales ca eu nu am ca ajutoare decat ramele si o ceata de cartite!

  • Ella von Heizer

    Oh, Kimi ar sapa gradina singur, daca ar fi lasat!!!! Deja marunteste stratul de baza din compostiera mare. Cand va trebui sa-l folosesc va fi deja calibrat. (Cred ca se ascund acolo niste soricei, printre crengute si fanul cald, iar el ii simte)

  • nu stiu daca am mai zis-o: numita gheara se dovedeste o unealta extrem de utila la amestecul compostului!

  • huni

    Eu am facut-o cu furca…gheara mi s-a parut mult prea fragila pentru o opeariune de acest gen.

  • phlox

    Buna ziua dragi iubitori ai naturii si pamantului!
    Tot respectul pentru cei ca voi!
    Svetlana este numele meu si citesc cu drag si interes tot ce se posteaza pe hobbygradina.
    Gradina mea e micuta-micuta, nici 400m2 n-are, dar cu cat drag incerc s-o ingrijesc si s-o rasfat, ca doar reciproca este atat de valabila! Si imi place sa invat tot ce implica buna-starea pentru ea.
    Astfel, treaba cu sapatul, adica intoarcerea plast-ului de pamanat cu susu’-n-jos n-o mai fac de ani buni, de cand am citit intr-o publicatie ruseasca (io mi-s pe juma’te rusoaica) de specialitate (publicatii din care pun in aplicare tot ce este interesant, si credeti-ma sunt atatea lucruri tare-tare interesante!) cum ca nu fac decat sa distrug o gramada de bacterii si microorganisme folositoare. Acu’ n-o sa intru in amanunte, probabil o voi face cu alta ocazie, dar s-a dovedit a fi cum nu se poate mai adevarat. Evident, este clar ce am facut, ceeace faceti si voi: folosesc mulcitul cu diverse materiale organice acoperitoare: iarba, buruieni(fara seminte), compost, cu toate ca e mai indicata utilizarea sa ca “hrana” , frunze, paie. Si prietenele noastre-ramele, fac o treaba pe cinste!!Vecinele erau tare “invidioase” ca pe palmuta mea de gradina pamantul e afanat si de udat trebuie destul de rar! Cum se poate asa ceva? Pai, astfel, le ziceam eu. Neeee, cu neincredere raspundeau, pana s-au convins singure.
    Anul asta, musai, am sa incerc pe un peticut din gradina cuscrei mele, sa plantez carofii in paie (sau fan). da-da, ati vazut bine, in paie, un remediu folosit in vechime de taranii rusi. Cei ce au publicat articolele de acest gen se lauda cu rezultate frumoase. Vom vedea si, daca-mi permiteti, va voi tine la curent
    Cu tot binele, o prietena-gradinareasa

    • huni

      Felicitari pentru gradinuta ta phlox, sunt convins ca este foarte frumoasa! Vezi ca nu toata lumea face la fel…eu de exemplu sap in fiecare toamna in gradina, dar cine stie…poate ma convingeti sa renunt la sapat :). Astept cu mare interes rezultatele experimentului tau, ar fi placerea mea sa public un articol pe tema asta…cu ajutorul tau, bineinteles ;).

  • Sunt de acord cu armeria si cu phlox.Dupa ce am citit cartea Paradisul meu de Heinz Erven,am ajuns la concluzia ca are dreptate.Prin aceasta operatie si anume aratura de toamna, organismele din sol au de suferit.Daca solul e acoperit cu frunze uscate,fan ,iarba gunoi de grajd in strat subtire,atunci ramele pot lucra toata iarna.Acum redau din carte:
    “Din pacate , in majoritatea gradinilor, terenurile arabile raman peste iarna descoperite, cu straturile intoarse,expuse gerului,vantului si adeseori secetei.In acest caz ele vor intra in primavara intr-o stare biologica precara, nefiind capabile sa asigure plantelor suficiente elemente nutritive. Pe astfel de terenuri, fertilitatea trebuie imbunatatita prin adaos de ingrasaminte chimice hidrosolubile cu efect rapid. Este de asemenea o greseala, ca la araturile adanci de toamna sa incorporam gunoi in brazda. Materialul orgnic proaspat trebuie prelucrat in conditii aerobe, de catre organismele din straturile superioare ale solului. De aceea, gunoiul trebuie folosit doar ca acoperamant sau cel mult incorporat superficial in sol. In adancime ar avea loc doar procese de putrefactie, cu formare de substante inhibitoare pentru cresterea plantelor.Acest lucru trebuie neaparat evitat.
    O fertilitate durabila,plante sanatoase si rezistente se obtin numai prin mentinerea unei vieti intense si bogate in sol.Aceasta inseamna ca trebuie sa renuntam la toate ingrasamintele chimice si la folosirea otravurilor de orice fel,deoarece astfel distrugem sanatatea pamantului.”
    Acum ,sunt convinsa ca e mai bine fara aratura de toamna.De cativa ani ,nu mai fac acest lucru,dar ,cum vechile obiceiuri se uita greu, cele trei randuri de vie tot la ar.In rest lasa asa.Ma simt bine cand stiu ca ramele ,atat de folositoare, o duc bine sub stratul de iarba din gradina.Tot in aceasta carte scrie si despre rame.Sunt aur curat in gradinile noastre si e atat de pacat cand le taiem cu harletul.

    • huni

      Mersi pentru aceasta completare Maryanne! Principalul motiv pentru care eu sap toamna este sa fie pamantul afanat la primavara. Daca voi ziceti ca ramane asa si fara sapare atunci, intr-adevar, nu prea are sens. Am lasat si eu o particica din gradina nesapata la toamna, sunt curios cum va fi la primavara…

  • @phlox: Phlox,nu vrei tu sa ne spui de pe acuma despre cultivarea cartofului in fan,te rugaaaam,haide te rugaaaaam?
    Imi place la nebunie agricultura asta mai ciudata.

  • ma alatur si eu corului rugator: te ruuugaaam phlox, caaaartoofi in fan 😀

  • vasi, ar trebui sa pantetezi denumirea asta: agricultura ciudata! suna tare bine si e incitanta!

  • hi hi hi, uite cum ma iubeste pe mine doamne doamne, ca n-am mai avut timp si putere sa sap gradina in toamna :))
    acuma … si-asa nu mai conteaza, ca o s-o schimb si o sa fac straturi inaltate, dar daca nu apuc nici macar asta, poate ca e bine ca n-am sapat-o.

  • armeria

    Salutare tuturor 🙂 ma bucur ca articolul meu a starnit interes…

    Despre cultura cartofului pe strat de paie, am citit eu pe un site din Republica Moldova…nu-i mare scofala…o sa incerc sa-l gasesc, insa o sa fie putin mai greu ca-i in limba rusa (si eu am uitat tot ce am invatat din aceasta limba).
    Daca stie cineva ruseste, poate da o mana de ajutor.

  • Ha,ha si eu care credeam ca daca voi nu vreti, sa-mi spuna mie la ureche.
    Si Laura,da’stiu ca ai dreptate cu patentatul. Asta se numeste “sclipire”!

  • armeria

    Uite Vasi, am cautat cuvintele carto, cultura, paie si am gasit…:)
    si probabil s-or mai gasi…

    http://www.ecology.md/section.php?section=ecoset&id=1999

  • phlox

    Dragii mei, nu pot sa stau in calea dorintelor si curiozitatii voastre. de aceea purced la divulgarea secretului carofului crescut in fan. Armeria bine zice ea ca nu-i nicio scofala in a creste in felul acesta. Asa e. De asta m-au convins si cei ce au postat zeci de articole cu aceasta metoda. Daca o sa ma invrednicesc (a se citi pricepe)am sa postez un filmulet, din pacate pentru voi este in rusa, din care sa va puteti lamuri cum si ce fel. Avand explicatia pe care va voi fi trimis-o nu va trebui decat sa fiti atenti la imaginile care demonstreaza concluzia.
    Deci: parcela pe care va veti hotara sa experimentati este la bunul plac sau posibilitatea fiecaruia. Suprafata se va dezburuiena lasand masa verde pe loc, ocazie cu care pamantul o leaca se va afana. Cartofii pregatiti din timp, adica pusi la crescut, mai inati tinuti la lumina sa se inverzeasca un pic, apoi trecuti din nou la intuneric dar unde e mai cald,- hai, ce dumenezeu bat campii, precis stiti cum se face!- pana apar lastarii cam de 2cm, ii punem in ordine – sah la distanta de 15-20 tuberculii mai mari si 10-12 cei mai micuti (daca vreti puteti face mici adancituri). Ar fi foarte bine sa nu folosim drept samanta cartofii cumparati de la hipermaketuri, “aprozare” etc, teama mi-e ca sunt burdusiti cu toate “bunatatile ” posibile si imposibile, ci fie de la sieberturi-bakkeruri sau hornbachuri- baumaxuri fie de pe la tara, ma rog… stiti voi mai bine de unde la urma urmelor. Bun. Citeam ca unii pun cartofii pe un strat (un pumn) de turba, altii de cenusa. Ei bine, pentru a-mi proteja viitoarea recolta am de gand sa fac asa: foi de ceapa si usturoi(uscate)- pe care le tot strang de cu toamna -, coji de oua maruntite, cenusa si mranita sau compost le voi amesteca si voi pune cate un pumn de papabun sub fiecare tuberina. Apoi totul se acopera cu un start de paie, (fan, buruieni cosite de pe unde le gasiti, frunze)in grosim de 20-25cmdar nu mai putin in schimb puteti pune pana la 35 cm grosime, mai mult nu, pentru ca exista riscul sa putrezeasca in loc sa creasca. In timp, materialul folosit incepe sa lucreze si, in consecinta se va micsora, asa ca aveti grija ca cei 20-25 de cm sa fie constant prezenti prin adaugare, fireste. Apoi nu mai aveti nimic de facut practic. Sau aproape nimic. Se pare ca monstii colorazi nu prea ataca astfel de culturi (mirosul paielor ii sperie), iar larvele lor care au iernat in pamant nu pot iesi! Sa nu va ingrijoreze faptul ca lastarii vor aparea ceva mai tarziu decat ai celor pusi in mod traditional, ei vor lua avant repede. Si ce daca vara e calda si fara ploi, ce treaba aveti?! Sub stratul acoperitor este racoare si bine, si umezeala cat trebuie, pentru ca noaptea, la racoare, condensul isi face treaba. Buruieni? Ha! Cine se poate strecura prin cei 25cm? Cel putin asa ne asigura cei ce deja au pus in practica metoda asta.
    In filmulet, ivanul de acolo zice asa: “toamna trecuta am vrut sa pregatesc brazde pentru semanarea legumelor in primavara si am lasat iarba cosita peste viitoarele brazde. Intre timp am aflat de aceasta stranie dar totusi veche metoda folosita de taranii rusi (probabil luata de la suedezii cu care convietuiau pe teritoriile ocupate in urma razboiului dintre Suedia si Rusia?!) is uitata intre timp, asa ca am iesit pe tarla in primavara (in mai la ei)si am aruncat cate un cartof aici unul acolo, si gata. N-am avut gandaci sau alti intrusi si uite ce culeg acum. Din 3 kg de cartofi-samanta am cules doua galeti, ce se vede aici, unii mai mari, dar si cat o mazare -altii”. Cam asta explica omul rus.
    Ar mai fi fost un filmulet, in care, inafara de explicarea acestei metode pas cu pas aproape, la sfarsit arata cum trebuie sa-ti mentii pamantul in stare fertila faca sa sapi (asta e pentru Huni!! hi-hi)ci doar afanand o leaca dupacare se seamana orice siderate, dupa care reacoperi pamantul cu “plapuma” vegetala folosita la cartofi drept strat de mulcire! Uite cat de simplu si fain!! http://www.youtube.com/watch?v=NXIhw_WhNCY
    Am gasit in engleza ceva, cred, la cata engleza descifrez eu:
    http://www.foodfromyouryard.com/2010/03/grow-potatoes-in-straw.html
    Sa va fie de folos, dragii mei! Si la buna revedere cu alte informatii utile. Depilda (doamne ce vorba-lunga sunt, scuze!)pregatesc un articol, bine, si el tot luat din materiale citite din revistele mele rusesti decarcate, sper eu interesant, privitor la folosirea agro-tehnologiei ME (a microorganismelor eficiente), asta pentru ca suntem adepti ai eco-agriculturii. Astept comentariile voastre cu mare interes.

  • armeria

    Svetlana, foarte utile completarile tale!Eu am spus ca nu e mare scofala cultura lor in acest mod, deoarece am toate “ingredientele”, mai putin cartofii (mancam fooaaarte putini cartofi de aceea nu cultiv – inlocuim cartoful cu topinamburul pe perioada de iarna), dar pentru cine nu are este o problema.
    Cu siguranta voi incerca o cultura de cartofi pe paie, primavara aceasta:)

    • phlox

      Sper sa fie utile, mai ales ca se pare vine o perioada in care ar trebui bine-bine sa ne gandim cum si ce vom manca si mai ales de unde, ma rog, iar divaghez,evident, in stilul meu caracteristic. Scuze.
      Cat despre topinambur – numai de bine! daca ar stii toata lumea cat e de sanatos, de benefic!!! Anul acesta precis voi planta si eu la mine (unde sa-l mai pun si p’asta nu stiu…)si la cuscra mea. Sunt fan!Bine, eu sunt fan multe…
      Tu, draga mea, ai in vedere “ingredientele’, cand spui pentru cine nu are e o problema? Cred ca nu, cu totii avem iarba, gazon, padurice nu departe sau in drum spre…, buruieni la purtator nu mai zic si mai avem vecini binevoitori care ne vor lasa sa le luam din batatura niscaiva fan su alte alea… zic si eu…

  • Georgiu

    Buna seara dragii mei!
    DOAMNE SI DOMNI LA MULTI ANI PE 2011
    Nu am mai dat semne de viata intrucit prin gradina mea sub zapada
    nu se intimpla nimic(ma rog mai ales ca este sapata CU SUSUL IN JOS),dar la mine este deja un hoby sapatul de toamna.
    Spuneam ca nu am dat semne de existenta,dar fiind abonat primesc si va citesc toate interventiile fapt pentru care personal VA MULTUMESC.
    Legat de sapatul de toamna eu fac asta de zece ani,dar in unul di ani cred 2006 nu am reusit in toamna sa ajung sa execut sapatul.
    Efectul mi-am rugat moarte primavara urmatoare si vara la pantari si lucrarile cu sapa ,grebla cu orce unealta era nevoie.
    Atunci mi-am zis cine face ca mine CA MINE SA PATEASCA.
    Sunt bucuros ca unii aveti astfel de pamint incit merge si fara sapatura de toamna,dar la Cluj-Floresti nu merge.
    Astept cu nerabdare urmatoarele voastre epistole pe care sa le citesc si eventual sa mai pot si comenta.

    Cu mult respect Gavril

    • huni

      La multi ani Georgiu!
      Ma bucur ca nu-s singurul care sapa in gradina 🙂 si cum am zis un pic mai sus, fac asta ca sa nu patesc ca tu in 2006! Eu o sa incerc si fara si daca merge renunt de tot la sapat si ma apuc de ceva sport sa fac totusi ceva miscare toamna :D.

  • @huni:
    nuuuu, atunci am avut un sentiment. stai sa ti-l descriu, ca nu e invidie 🙂 simteam asa, ca uite ce bine ca huni si-a sapat gradina, macar el s-o faca, ca sa fie treaba corecta, asa cum stie el sa faca sa fie lucrurile. NU CA MINE!
    na, ai inteles? 🙂

  • @armeria:
    este prima oara in viata mea cand aud de topinambur. ce este si de unde se cumpara? se gasesc seminte pe undeva? spune-ne cum procedezi tu cu el.

    • Daca Armeria nu stie o sursa mai de aproape, iti recomand sieberz, ca am vazut in noul lor catalog, topinamburul.

    • armeria

      Cristina, despre topinambur (Helianthus tuberosus)ar trebui un articol separat,sunt foarte multe de spus. Se inmulteste prin tuberculi, acestia sunt de diverse forme, culori, marimi.
      Dar daca cauti pe net, o sa te lamuresti foarte repede.Iar de gatit, poti sa-l gatesti in ce mod doresti, imaginatie sa ai…de la salta de fructe, pana la muratura.
      Eu l-am “mostenit” pe proprietate, cand am cumparat-o 🙂

  • phlox

    @huni:

    In general toate ideile , cel putin pana acum, au fost interesante, nu gasesti? Doar ai de-aface cu oameni mintosi! 😉
    Sigur, subscriu la asa o idee buna si nu numai in ceea ce priveste topinamburul, ci orice reprezinta un semn de intrebare.Ce ziceti?

    • huni

      Corect phlox :)! Ce am vrut eu sa sugerez extrem de subtil a fost ca cineva, care are topinambur in gradina sau are experienta cu asa ceva poate face un articol. Eu nu pot, pentru ca la informațiile deja existente pe net nu pot adauga nimic, neavand experinta cu leguma asta. Eu sustin orice initiativa sau publicare de articol cu teme legate de tematica sitului, cu sau fara semne de intrebare. De multa vreme hobbygradina este deschis pentru oricine vrea sa publice articole ;).

  • phlox

    Minunat! =D> Deci am inteles bine ideea, asa ca nu-mi ramane decat sa o rog frumos pe armeria sa ne impartaseasca din cunostintele ei legate de agrotehnica, daunatori, beneficii, etc. Cat despre mine voi cauta printre revistele mele rusesti alte lucruri interesante legate de topinambur si, de-o fi oportun, voi completa cele aflate de la armeria si nu numai… cine stie!?!:-?

  • delica

    dragilor,

    si eu vreau tuberculi de topinambur…nu stiu sigur dar parca am auzit de el la noi la tara dar sub alta denumire. nu ma hazardez sa v-o spun ca nu o mai tin minte si nici nu e relevanta. intrebarea e de unde sa iau ca sa pun in primavara in gardina. eu nu cunosc reteaua de care voi tot pomeniti sieberz, eu am doar carrefour, praktiker, metro, si selgros, real…deci…nu stiu. va salut pe toti.

    • armeria

      Delica, un dezavantaj al tuberculilor de topinambur e ca nu pot fi pastrati vreme indelungata, precum ceapa, de ex.
      Sa presupunem ca ai achizitiona acum, in ianuarie acesti tuberculi,ar trebui sa-i pastrezi in nisip si cu prima ocazie sa-i plantezi (cand pamantul va fi dezghetat).
      Este o planta invaziva, daca “uiti” unde ai plantat tuberculii, nu mai scapi de ei:) Asa ca iti recomand un colt de gradina sau pe un strat suprainaltat si bine conturat.

  • zephirine

    buna delica,
    gasesti topinambur la http://www.sieberz.ro, e magazin online, comanzi direct pe site sau la telefon. eu chiar azi am primit catalogul lor cu oferta pentru primavara 2011 si chiar am vazut topinambur si chiar batat care ma intereseaza pe mine acum. poti comanda pe site catalogul, e gratuit si ti-l vor trimite repede acasa.

  • sa cumparati si wu-wei-zi, vitalbeere – merita!

  • delica

    da, multumesc pentru sfaturi. asa m-am si gandit, sa plantez tuberculii pe o parcela , la tara, pe care oricum n-o lucreaza nimeni si despre care nu ma deranjeaza sa fie invadata. deja imi imaginam azi ca daca voi avea o recolta buna, nu numai ca o sa inlocuiesc complet cartoful din alimentatia familiei mele dar o sa dau si iepurasilor mei din cand in cand ca si asa le place orice se roade.

  • zephirine

    @Ella von Heizer: Ella ai asa ceva in gradina? nu am auzit pana acum de planta asta dar suna foarte interesant ce am citit despre ea.

  • O sa am, Zephi, ca deja am comandat-o! Anul trecut am luat de la ei GOJI, ale carui fructe sunt iarasi un remediu cu spectru larg pentru sanatate. Am avut si pepino, dar se pare ca la mine nu s-a aclimatizat. Eu sunt de vreo 4 ani clientul lor. In ultima vreme am mai rarit-o cu comenzile, pentru ca am gasit material saditor autohton de foarte buna calitate. In plus, reprezentantii lor in Romania nu mai sunt cei de la Oradea, acum sunt unii de la Cluj Napoca. Nu vreau sa aduc atingere cuiva, dar se vede diferenta de calitate, prin schimbarea dealerului. Sfatul meu este sa iti iei Wu-wei-zi si sa vedem, intr-o “lupta dreapta” care va avea pomisorul mai frumos si bogat, te prinzi 🙂 ?

  • zephirine

    Inca nu m-am hotarat sa-l iau … sa nu-l iau, dar ma tenteaza foarte tare. cred ca o sa fac si eu o comanda la ei zilele astea si daca da …. sa nu uiti de prinsoare :)…

  • phlox

    Dragii mei, va invit la TOPINAMBUR. este prima parte din articolul mult mai amplu (vin eu repede-repede si cu partea II)despre asceasta minunata si putin cunoscuta planta E un articol pe care l-am pregatit pentru revista Practic (am mai colaborat la ei prin 2004, nr. parca 9 sau 10 sau 11, nu mai tin minte…deh!). Deci:

    TOPINAMBURUL (Helianthus tuberosus)

    Denumirea i se trage de la tribul de indieni brazilieni TOPINAMBA Mai este cunoscut si sub alte denumiri precum: para pamantului, radacina soarelui, anghinare de Jerusalem, floarea-soarelui salbatica – cat de frumoase sunt denumirile astea -….sau…nap porcesc! Evident denumire romaneasca (de ce nu ma mira?!), Topi e o radacinoasa foarte gustoasa si cu o multime de calitati curative.
    Stiti cine a adus-o din America in Lumea Veche, mai precis in Franta? Monsieur Samuel de Champlain – vajnic navigator, explorator si cartograf francez de prin secolul XVII.
    Altii spun ca Topi ar fi fost cunoscut mai intai de catre englezi, si mai apoi de catre francezi…Important este ca a ajuns in batrana Europa.
    Pe nedrept considerata ruda saraca a florii soarelui (Helianthus annuus), ca este neam cu ea, Topi e pe cat de sanatoasa , pe atat de decorativa. Ajunge si pina la 3m inaltime, are un frunzis dens de un verde intens si niste flori galben-soare, cum imi place mie sa zic.Multi o folosesc pe post de gard-viu imprejmuitor, o adevarata draperie naturala.
    De radacinile ei stau agatati, ca de fusta mamei, tuberculii de forma alungita (de unde si denumirea de para sau anghinare, data fiind asemanarea) de culoare de la creme-galbui la maron, trecand , cateodata si prin nuante rosiatice.
    Tuberculii ajung la maturitate dupa aproximativ 125 de zile, iar dupa ce da primul inghet sunt tocmai buni de mancat! Ei sunt foarte rezistenti la inghet (si -40 grade)– si nu numai – ceea ce permite ca primavara sa ne rasfatam cu „trufandale”, asta doar daca nu i-am dat gata pe timp de iarna. Cu alte cuvinte, ce vreau sa spun: poate ierna in pamant fara probleme, asta e.
    Fiind o planta rezistenta din mai toate punctele de vedere si pe de-asupra si nepretentiosa – draga de ea! – se poate planta atat primavara cat si toamna. E, acu’ ce sa zic, n-o fi ea pretentioasa, dar cel mai mult ii place laolalta cu urzicile. Ati ghicit de ce! Pamantul de urzici este afanat, bogat in azot, fosfor si alte bunatati. Sigur ca ea creste la fel de bine si pe margine de drum, miristi sau parloage; sa fiti atenti cand treceti cu masina pe langa astfel de locuri, sigur o veti vedea, itindu-se si facandu-va cu mana!!
    Totusi, daca vreti cultura seriaoasa e bine sa n-o lasati pe un loc mai mult de 3 – 4 ani cel mult 5, chiar daca e planta perena. Asta pentru ca o data cu trecerea timpului, tuberculii se micsoreaza. Iata de ce trebuie mutata o data la 3-4-5 ani, daca vrem sa avem recolta buna, cam 2 kg de la o planta!!
    Si mai este ceva, amintea Armeria de faptul ca e o planta invaziva. Corect. De aceea trebuie sa facem fie ce ne-a sfatuit Armeria, fie sa ingradim cu opritoare gen cele pe care le gasim la Hornbachi-Obi-Baumacsi, sau facem singuri din tabla, tigla, ruberoid, infigand bariera suficient de adanc sa nu o ia razna tuberculii care vor sa se rupa de casa parinteasca.
    Plantarea se afce ca si la cartof, cu deosebirea ca pe Topi il putem lasa toata iarna in pamant fara probleme.
    Deci: se iau tuberculi cam cat o nuca, se tin in apa cateva ore sa se rehidrateze, pentru ca in aer liber ei se deshidrateaza repede.
    Dupa care se planteaza urmand schema 60-70 x 60-70 cu o adancime de plantare de 8-10 cm. In fiecare cuib punem compost sau mranita sau balegar de 3 ani cam cate o caldare.In primul an afanam pamantul pe langa ei pentru a pastra umiditatea cam de 2-3 ori. cand atinge inaltimea de 1m pentru a stimula dezvoltarea sistemului raticular, purcedem la musuroirea plantei cu curatarea simultana a buruienilor. Toamna, tulpinile se cosesc, lasand cam 0,5m pentru ca zapada sa fie “captata”
    sa fiti iubiti!
    Voi reveni cu alte amanunte.

  • armeria

    buna dimineata, chiar daca ploua cu galeata 🙂
    in ecosistem, nu exista vietuitoare “bune sau rele”, fiecare are rolul ei.
    Cinci poze,pentru mine usor de recunoscut sper ca si pentru voi 🙂

    Initial am crezut ca e un paduche…dar este?

  • armeria

    au un miros caracteristic 🙂

  • armeria

    cand m-a vazut de la distanta, a luat pozitia de atac, dar eu am zambit si i-am facut poze 🙂

  • armeria

    e jucaus, o placere sa-l urmaresti 🙂

  • armeria

    s-a ratacit in bucataria de vara, dar l-am dus la locul lui 🙂

  • armeria

    prin marar…

    erau vreo trei



    plus altele

  • phlox

    Armeria, sunt minunate vietuitoarele, dar si pozele. Felicitari, ascunzi un talent latent 🙂 🙂 🙂 hi-hi, imi plac jocurile de cuvinte
    mai ai poze ca acestea daca da, mai rasfata-ne cu cateva, te rugam frumos

  • armeria

    ups, mai am poze dar sunt prea mari, o sa le modific si o sa revin 🙂
    dar inca doua fara urzici 🙂
    [img]http://hobbygradina.ro/wp-content/uploads/2011/08/starc 003.jpg[/img]

  • armeria

    hmmm, starcul cenusiu si balta mea cu pesti…
    a “protestat” zile in sir luna trecuta,in copacii din jur, cand nu a mai gasit mancare in apele umflate ale raului.
    Dar nu aveam ce face, “copiii mei parosi si blanosi” protestau si ei 🙁

    • phlox

      @armeria:
      nici ei n-au gasit mancare in rau? sunt pescari profi sau amatori? :):)
      pozele tale sunt o incantare, serios. m-as uita toata ziua!
      multumim si asteptam si altele cu tot cu comentarii
      zi senina!

      • armeria

        @phlox: suntem vecini de multi ani (eu si starcul, il zaresc pe malul apei, la pescuit, dar la el e cu masura. Doar cat are nevoie, fara risipa, fara desaga 🙂
        Ti-as pune poze zilnic Phlox, insa e spatiul virtul al lui Huni…
        Si uite asa imi aduc aminte ca nu l-am mai “vazut” de multa vreme pe aici 🙂
        Stie cineva unde este Huni si ce face? Sau il intrebam direct? 😀

  • […] intr-o zi, iau harletul, nuuuu, nu sa sap gradina (din diverse motive), in prezent, motivul principal e ca sunt mica si nu pot :), deci iau harletul sa conturez cateva […]

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

  

  

  

Upload Files

You can include images or files in your comment by selecting them below. Once you select a file, it will be uploaded and a link to it added to your comment. You can upload as many images or files as you like and they will all be added to your comment.