Ultimele comentarii

  • phlox: @Roxana: Roxa, e...
  • Gabin: @bobita: este bu...
  • bobita: @Ella von Heizer...
  • bobita: @Gabin: Ha... ...
  • Ella von Heizer: @Gabin: Foarte e...
  • Gabin: ...sau paturi inaltate formate peste balotii de paie. http...

Compostare: soluția practică pentru deșeurile din grădină

compost-format-in-doi-aniUna dintre cele mai spectaculoase procese din grădinile noastre este formarea compostului. Asta, dacă facem și noi compost, deoarece compostarea este o tehnica subestimată și prea puțin folosită la noi. Deși are o sumedenie de avantaje, acestea aparent nu sunt clare pentru toată lumea, altfel nu am mai vedea resturile vegetale în saci de plastic în fața caselor în zilele când se ridică gunoiul și cred că ar dispărea și fumul gros, care se ridică din așa multe grădini în fiecare toamnă.

Cum se face compost?

Compostul este extrem de ușor de făcut, ai nevoie doar de o ladă de compost (zis și compostor), cumpărată din comerț sau făcută de mână, în cadrul unui mic proiect de bricolaj. Pe toată perioada anului poți arunca deșeurile vegetale din grădină și cele menajere în compostor, care se descompun și se transformă în îngrășământ natural, care poate fi folosit în grădina de legume dar și ca pământ pentru florile şi răsadurile în ghiveci.

În compost putem pune:

  • iarba tăiata
  • frunzele uscate (dar nu și cele de nuc!)
  • buruieni (cele care nu au semințe mature)
  • fructele stricate, cojile fructelor sau ale legumelor (Atentie: plantele sau fructele afectate de ciuperci sau boli NU se pun in compost)
  • materialele lemnoase (după ce au fost măcinate)
  • hârtie
  • cenușă de lemn (în cantități moderate)
  • …în general orice material biodegradabil, care se descompune în câteva luni

Nu se pune în compost:

  • oase sau carne
  • cenușa de cărbune
  • sticlă
  • pietre, metal sau plastic
  • plante sau fructe afectate de boli sau ciuperci
  • …în general nimic ce nu se descompune în timp real (câteva luni)

Recomandări practice

Să fim serioşi, nici cel mai conștiincios ecologist nu va fugi până la lada de compost după fiecare măr mâncat, dar pentru a scădea volumul deșeurilor menajere, putem aduna resturile biodegradabile din bucătărie separat, care după câteva zile pot fi aruncate la compost deodată.

Din experiența mea, un an pur și simplu nu este de ajuns ca toate resturile vegetale să se descompună. Sunt numeroase proceduri pentru accelerarea descompunerii, cum ar fi udarea și acoperirea compostorului, aerisire lunară sau acceleratori chimici, dar sincer, toate astea mi se par un efort inutil (cei care au întors vreodată cu furca conținutul unei lăzi de compost, știu exact la ce mă refer).

Soluția cea mai practică şi mai comodă este să ai două compostoare, pe care le folosești alternativ an de an. În primul an pui resturile doar în primul, în care în mod normal nu se va descompune până toamnă (când ai cea mai mare nevoie de compost) așa că va mai trebui să aștepți încă un an, iar aici întră în joc cel de-al doilea compostor. În anul următor folosești numai pe acesta şi până la toamnă materialul din celălalt va fi gata pentru a fi împrăştiat. Simplu!

Eu folosesc acest sistem de mai mulţi ani cu succes şi fac (cel mult) o singură aerisire/amestecare pe an. Chiar zilele trecute am amestecat compostul de anul trecut şi atunci mi-a venit ideea acestui articol (lucrul cu furca tot timpul mă inspiră :) ). Am constatat că materialul adunat anul trecut s-a transformat în pământ fin, maro, care miroase plăcut a pământ de pădure şi care va fi tocmai potrivit pentru a fi împrăștiat în grădina de legume peste câteva săptămâni. Un adevărat miracol!

Tu ce sistem foloseşti pentru compostare?

S-ar putea să te mai intereseze:

  1. Încă o dată despre compost și compostare
  2. Tu ce faci pentru mediu?
  3. Grădina sub zăpadă
  4. Compostarea
  5. Compost din iarba cosita

62 comments to Compostare: soluția practică pentru deșeurile din grădină

  • huni

    Ok, am dat drumul si la comentarii, care au fost inchise din greseala pana acuma. Scuze! Daca aveti ceva de adaugat, comentat etc. va astept!

    • Mira

      …frunzele uscate cu exceptia celor de nuc,spui? Acesta sa fi constituie motivul pentru care am ratat prinderea primelor rasaduri de castraveti ( un prim experiment aplicat pentru o recolta mai timpurie,reusit pana-n faza de plantare)? Bine macar c-am avut buna inspiratie de-a renunta la folosirea compostului a carui material l-am depozitat anul trecut din primavara pana-n toamna…Avme in curtea folosita anterior pentru animale, un nuc (prea) mare si umbros la care tare as mai renunta,aproape zilnic strang frunzele imprastiate peste tot…mda,lada furnizata anul precedent in mod gratuit de primaria comunei fiecarei gospodarii,(ca urmare-aplicarii unui proiect de reciclare a deseurilor vegetale si nu numai)a fost burdusita de resturi vegetale (si) menajere,sortate cu migala chiar si pe acelea din perioada de iarna-primavara (cand nu locuim la tara).Iata,din pacate ca va trebui sa renunt definitiv la compostul cu pricina…Iti multumesc pentru pont,se vede treaba ca frunzele de nuc contin vreo substanta mai putin benefica!?
      Recomandarea Armeniei referitoare la amestecarea materialelor sus numite cu un oarecare ingrasamant natural,organic,imi este de mare folos.Detinem un spatiu amenajat tocmai pentru depunerea gunoiului de la animale,acum doar cateva oi la care ‘mnealui nu vrea sa renunte :P Cu siguranta voi proceda ca atare! Iti multumesc si tie,Armeria!
      Imi permit sa semnalez si eu un lucru in legatura cu deseurile folosite in formarea compostului: ATENTIE LA RESTURILE OBTINUTE DIN CURATAREA VEGETALA,LA FRUCTELE,LEGUMELE MANATE,ATACATE DE VARII BOLI – DEVIN PURTATOARE A ACESTORA IN ANII URMATORI!

      • huni

        Din cate am vazut pe wikipedia frunzele de nuc conțin și degajă o mare cantitate de iod și juglonă iar asta dauneaza plantelor. Mersi pentru adaugarea ta, referitor la resturile sau plantele bolnave, o sa completez articolul. Eu de obicei le ard, sau le arunc direct in gunoi, nu le pun in compost.

  • proiectebricolaj.ro e un nou proiect de-al tau?

  • armeria

    “Compostul este extrem de ușor de făcut, ai nevoie doar de o ladă de compost”… ai afirmat tu, adaug si eu ca este usor de facut, teoretic se face singur, insa consider ca lada de compost este o “fita” :)
    Eu il fac direct pe sol, pe un strat de crengi si poti sa ma crezi pe cuvant, ca este gata pana toamna :)
    La tine cred ca lipseste ingasamantul organic, de orice fel (gainat, balegar, crotine de iepuri etc.)

    • Pai ce sa zic…prefer solutiile astea de fita, mai ales daca imi dau un prilej pentru un nou proiect de bricolaj :D .
      Cainele are grija sa nu ducem lipsa nici de ingrasamant organic ;) .

      • nadia

        @huni: fiti atenti la fecalele de ciine, contin multi patogeni si trebuie sa le sanitizati in mod obligatoriu – adica o solutie ar fi compostarea termofila – adica intoarcerea compostului, udatul acestuia pentru a atinge o temperatura mai mare de 60 grade sau compostarea anaeroba (cu ajutorul inoculumului de bacterii lactice – cum ar fi de exemplu moarea de varza).

  • armeria

    :) atunci… nu pot decat sa te intreb: cu ce iti hranesti cainele?

  • armeria

    contine in principal N, K, P? :)

    • huni

      Pai presupun ca da… Oricum trebuie sa ne multumim cu ce avem, ca alte animale nu prea avem in jurul casei, poate eventual un bou…de multe ori considerat si porc :D

  • armeria

    acum vorbind serios…obtinerea unui compost de calitate, consta in folosirea unui amestec cat mai diversificat de materiale: uscat-proaspat, suculente-seci, bogate in azot sau nu., etc.

    Huni, in a doua poza, langa lada de compost vad o unealta roz cu trei varfuri…Poti sa-mi spui te rog, cum se numeste si la ce o folosesti?

    • La mine compostul este numai un “efect secundar”, cum ar veni. Prima data cand am facut compost a fost pur si simplu, pentru ca nu aveam idee ce sa fac cu toate buruienie din gradina. Numai ulterior m-am documentat si am vazut ca defapt materialul rezultant este un ingrasamant excelent.
      Deci ideea este, sa scap de toate deseurile biodegradabile din gradina, din bucatarie sau din jurul casei, iar compostul iese cum iese, trebuie sa fie bun, ca nu prea am ce sa fac in privinta asta (este exclus sa incep sa umblu dupa balegar sau alte adaosuri extra ptr compost :) )

      Legat de unealta roz rosie, din cate am inteles din literatura de specialitate este un cultivator (btw. ce este asta, o intrebare capcana ;) ?). Singurul motiv pentru care am cumparat-o a fost ca am vazut-o intr-o carte care avea imagini frumoase cu gradina de legume si am presupus ca ar fi primul pas logic, pentru a obtine una asemanatoare :) .
      Pe de alta parte am o colectie de unelte rosii de gradinarit, pe care le tin in capatul de sus a gradinii: harlet, grebla, cultivator (aka Gheara :D ) ca sa nu trebuiasca sa cobor pana jos cand am nevoie de ele. Lenea ma motiveaza sa aplic o gramada de strategii si tehnici pentru evitarea oricarui efort aditional.

  • Armeria, eu ii zig Gheara :D E excelenta pt.afanarea si spargerea crustei din straturi.

  • armeria

    ba_laura, sa inteleg ca o folosesti pe post de harlet?!

  • Da.
    Dar e mult mai versatila.
    Si provoaca (cel putin in mana mea) mult mai putine daune radacinilor plantelor.

  • Stai asa … nu harlet, ca ala e pt.sapat … sapa, sapaliga … chestia aia cu care plivesti straturile :P
    (asta ca sa vezi cu ce maestru in ale teoriei gradinaritului ai de-a face!)

  • Am inceput si eu sa depozitez resturile intr-un colt din gradina, dar direct pe pamant. Tot acolo pun si crotinele de la iepuri. Dar eu am pus si toate semintele de la rosii, ardei…etc. Nu stiu daca am facut prea bine.

    • huni

      In cel mai rau caz vor aparea rosiile si ardeii in gradina ta, ca buruienile :) . Si noi aruncam legume ramase sau stricate pe compost…nu cred ca este asa de grav.

  • @huni:

    Inainte trebuie sa am proiecte :-)

    De-abia la anul cred ca incep cu o casuta de gradina, si aceea cu mesteri. Sa vad in ce masura pot documenta procesul.

  • Endy

    Compostarea trebuie sa tina cont de cativa paramentri esentiali, legati in rimul rand de raportul C:N, recomandat sa fie 20:1-40:1, umiditate 40-65%, concentratia de oxigen mai mare de 5%.
    Trebuie tinut cont ca majoritatea microorganismelor care contribuie la descompunere sunt aerobe, de aceea se recomanda aerisirea compostului, altfel, perioada de compostare creste.
    Pentru stimularea microroganismelor care participa la descompunere, se poate aplica periodic ingrasamant pe baza de azot.
    Modul de stratificarea a resturilor menajere organice, sau obtinute din ferma este important pentru a respecta acest raport C:N, prin depozitarea intercalata a balegarului care are continut ridicat de azot cu resturi vegetale gen paie, fan, rumegus, care are continut mai ridicat in carbon.

    • huni

      Bine ai venit Endy!
      Mersi pentru informatii si sunt de acort cu cele zise tine, insa am tendinta de a simplifica lucrurile :) . Am avut “placerea” sa aerisesc compostul de mai multe ori si stiu, ca si pentru o lada relativ mica (1 m cub) este ceva de lucru. Tocmai din cauza asta am insistat pe aceasta tema, pentru ca am observat ca daca ai rabdare, microorganismele isi fac treaba fara ca tu sa mai trebuiasca sa faci ceva (aerisire, umezire etc.), ceea ce se poate face foarte elegant folosind mai multe lazi. Sunt convins ca ai dreptate cu raportul C:N, insa asta este doar partea teoretica, in practica insa eu cand tund gazonul, n-am cum sa astept pana ce is face traba cainele, sa respect aceasta intercalare…trebuie sa golesc sacul colector :) …la fel si cu buruienile.
      Cum am zis si in raspunsul meu pentru Armeria, pentru mine personal (dar cred ca este valabil pentru majoritatea gradinarilor) scopul principal nu este producerea de compost, ci rezolvarea problemei deseurilor din gradina si din bucatarie intr-un mod cat mai elegant si ecologic. Faptul ca prin asta obtinem compost, este numai cireasa de pe tort.
      Oricum informatiile sunt binevenite, pentru oricine care are posibilitatea de a respecta regulile mentionate de tine pentru a produce un compost ca la carte.

      • Endy

        Bine v-am gasit! Imi face deosebita placere sa ma altur comunitatii voastre.
        Da, intadevar ceea ce am scris e o parte teoretica, recunosc, nici eu nu pot sa respect cele scrise, de multe ori din lipsa de spatiu, de aceea cum am spus, trebuie stimulate microorganismele anaerobe.

  • dar fecalele de caine sunt bune pentru pamantul din gradina? eu stiam ca unde isi face cainele nevoile nu mai creste nimic …

  • Endy

    Atentie marita la buruieni, daca sunt cu seminte pot deveni usor un mod de infestare, a terenului unde s-a folosit compostul.

  • Eu am mai vazut o varianta de recipient de compostare,interesant,facut dintr-un bidon de plastic (din acela in care punem varza la murat)care era stabatut in lungime de o teava si ridicat pe un stativ facut tot din 2 tevi puse deoparte si de alta cu capetele in V.Teava care stabatea bidonul se proptea in cele doua V-uri,deci bidonul era in pozitie orizontala,deasupra pamantului.
    Ei,bine,odata ce se puneau resturi in bidon,mai marunte,se invartea de bidon pe acea teava,pentru amestecare.Ce-i drept parca avea decupata pe sus o usita pe unde se incarca.In fine,pentru ce-i priceputi e o idee buna deoarece se descompune mai repede ,datorita amestecarii”intensive”. Mai vorbim.

    • huni

      Interesant, insa nu cred ca este o solutie viabila. Compostorul, mai bine zis materialul din compostor trebuie sa fie in contact direct cu pamantul.

      • armeria

        :) asa este… direct pe pamant, un strat de crengi la baza, sa fie intins mai mult pe orizontala decat pe verticala, straturi de materiale succesive (uscat , ingrasamant organic, verde).

        Nu vreau sa crezi ca am ceva cu lada ta/a voastra de compost :) arata foarte bine, insa materialul din ea s-ar descompune mult mai repede, daca nu ar fi asa inalta.
        Ce zici Huni? O tai in doua si sa faci doua lazi mai mici?
        Asa ai avea doua gramezi de compost in ambele colturi ale gradinii…:->

  • huni

    @armeria: ai dreptate, s-ar descompune mai repede insa problema este ca si asa lada este prea mica :) . Cealalta, pe care o am in capatul celalalt (a fost prototipul), este mai mare dar si aia numai la limita imi ajunge.
    PS: de ce trebuie crengile?

  • armeria

    pentru drenaj si aerisire?!

    p.s. cand am spus crengi, sa nu vi le inchipuiti pe cele mari, m-am referit la crengute, cele ce raman in urma taierilor de pomi sau ce mai avem noi prin gradina.

  • lada mai e utila si pentru cei care stau la tara si care mai au si pasari,off,care au prostul obicei sa scormoneasca in toate cotloanele,mai ales in aceste gramezi.La tara,nu tot timpul poti sa tii pasarile sub stricta supraveghere.Chiar daca le tii pe ale tale,nu mai poti cu vecinii……

  • @armeria: esti o fericita armeria,fara vecini,ca eu nu mai pot cu ei,nu pot sa-i educ deloc cu privire la proprietate.

  • [...] nu ne ramane decat cu un scarificator/aerisitor de sol (este unealta, la care Ba_Laura ii zice Gheara) sa ne jucam putin pe strat si sa ne apucam de plantat/semanat. Sa trecem la treaba atunci [...]

  • Am nimerit intamplator aici, si m-am bucurat ca exista o comunitate preocupata de cpompost si reolosirea materialelor vegetale de prin gospodarie.
    Eu fac compost de 9 ani, exact in doua lazi similare, cu latura de 1m, si tot asa,intorc ce e intr-o lada trecand in cealalta, care s-a golit, apoi o incep pe urmatoarea.
    Am insa niste observatii
    Hartia nu e buna la compost, cerneala si procesul de albire folosesc substante chimice neplacute pentru vegetatie, deci pentru plante.Se poate pune doar cartonul acela maro, sulurile de hirtie igienica, tot ce e carton mai putin prelucrat.

    Doi, de ce sa faci direct pe pamant, sa arunci resturile intr-un colt al gradinii, sa se vada ca o gramada mare de gunoi, cand cutiile astea sunt curate, ordonate, nu ai senzatia de mizerie si gunoi din fundul curtii?

  • [...] este una dintre subiectele mele preferate. Am vorbit despre asta în mai multe rânduri, aici și aici. Principala mea motivație când am scris articolele respective a fost să popularizez această [...]

  • Constantin

    Eu am norocul ca in zona unde am gradina (undeva in Baragan,pe linga Dormarunt),gasesc foarte usor balegar de cal,fac o platforma din 2-3 carute de balegar,inalta de 70-80 cm si in cca 2 ani face mama natura totul;am mai avut si norocul ca in coltul de gradina unde am facut o platforma de compostare din resturile vegetale si gunoiul de la pasari( pentru celelalte deseuri am o groapa separata) ,sa se praseasca niste rime mici,rosii si foarte active: in cca 2 ani,toata platforma s-a transformat intr-o gramada de …pamint;acum,nu stiu cum sa mai fac sa inmultesc rimele,mai aduc si cite o roaba de balegar de cal,sa aiba ce minca;si cu asta vin la ce ma doare:vermicopost,Humusil,pamint de rime;ati folosit,aveti informatii? Mranita obtinuta,o folosesc in principal la producerea rasadurilor si cite un pumn-doi la fiecare planta,in momentul plantarii; da mranita asta e aproape pamint,numai ca e foarte grs si permeabil;si,platformele de compostare,le fac direct pe pamint,pasarile au curtea lor de unde nu ies.

  • Laurentiu

    Salut! Pentru a elimina amestecarea compostului se poate pune din loc in loc niste tuburi(tevi pvc) gaurite , dar cel mai bine aerisirea o face extraordinarele rame, de aceea se pune pe pamant lada , ori se adauga rame in recipientul de biodegradare. Pentru Constantin daca stii engleza (ori foloseste translatorul de la google.ro ) cauta despre “aurul negru” e denumirea des folosita a compostului, si gasesti multe articole , chiar si pdf-uri despre cresterea ramelor rosii, se obtine exact vermicompostul cu ajutorul lor. :) Deci nu trebuie sa-l cumperi :P . Eu am citit “intamplator” cautand informatii despre permacultura :) .

  • Bine v-am găsit. Întreb și eu cu căciula în mâini: primesc frumoasele microorganisme și hârtie tipărită în compost? Am scormonit pe net, site-uri românești și străineze și unii zic că hârtia e-bună-domle-n-are-nici-pe-naiba, alții că nu-că-anatema-are-să-cadă-pe-compostul-tău. Între cele două păreri, multe nuanțări – că s-ar putea să fie bună aia de imprimantă cu inkjet decât aia cu laser,că plumbul din tiparniță face rău, dar nu prea mai sunt acum tiparnițe cu plumb etc. Pe de altă parte, ziarele par a fi mai acceptate în ingredientele compostului.

    Așa că cer sfatul unor oameni care au trecut prin povestea asta. Nu de alta, dar am niște cărți (proaste, că pe alea bune le-am oprit în bibliotecă), relativ recente – maxim 20 de ani vechime cele mai multe dintre ele – deci fabricate prin procedee și tehnologii ceva mai moderne. Parcă mă bate gândul să le dau la râmițe, să citească și ele. Să fie bine, să nu fie?

    • huni

      Buna Silviu. Parerea mea personala (absolut nedocumentata) ar fi sa pui linistit cartile la compost. Bineinteles depinde si cate ai de compostat, dar nu cred ca ar fi o problema.

  • phlox

    Silviu, (si Huni), si mai bine ar fi sa arzi (numai gandul si ma infior, e ceva redundant….in fine, sa lasam!)maculatura , ca mi-e greu sa pronunt “carti” iar cenusa obtinuta s-o folosesti fie direct la culturi, fie la composteala. Cred ca asa scapi si de grija anatemei, si de cea a plumbilor, innalbitoarelor, otravariilor, jetincuriilor, etîcîurilor daunatoare.La compostarie eu arunc doar, scuzati,hartia igienica, dar si cartoanele si cofrajele de la oua, maruntite, dupa care am grija sa le mai si ud, nu excesiv, sau, deasupra, sa arunc un brat de iarba cruda. Avand un bebe in satra noastra, fara retinere din cand in cand mai arunc rezultatul meniului zilnic :) :) , dar si licoarea bivolariana :) :) Doar din cand in cand, pentrui ca restul de “cand”-uri le ingrop la umbra marului, parului, visinilor, dar si al trandafirilor. SI sunt atat de multumiti! Cel putin trandafii mi-o dovedesc prin flori si lastari arogant de sanatosi! Compostorul meu, noua achizitie, cubic si verde, sta direct pe pamant. ASA si trebuie. Altminteri viermutii cum sa-si faca ei treaba cea de toate zilele? Si cum in gradinul meu minuscul si-au strans o droaie de neamuri, mai mut cativa dintre ei si pe la compostor. Sa vedeti harnicie pe capul lor!
    Armeria are dreptate cand spune ca cel mai bun compost este cel din aer liber. Asa e, Inainte de a a avea cutiuta asta aveam rezervat un peticut, intr-o coasta a gradinii, dar acum e napadit de o zmeura amazoniana (ca dimensiuni, vreau sa zic)si nu m-a lasat inima sa o scot de acolo, unde se simte atat de bine. Asa am ajuns sa-mi iau cutia compostoare.
    Ca de fiecare data nu ma pot stapani si ajung sa bat campii. Scuze
    la compost imbelsugat!

  • Huni, Phlox, mulțumesc pentru sfaturi. Tocmai m-am întors de la prima sesiune de composteală unde am mixat și remixat frunze și crengi, cartoane și hârtii, paie, fân umed și fân vechi și uscat, mere și pere smucite prin tocător. Și, urmând sugestia lui Phlox, am lansat cu o boltă pe care am încercat să o fac cât mai artistică niscaiva “licoare bivolariană”. Iar deasupra, înainte de a acoperi, am depus solemn o coajă de banană.

  • Ioan

    Niste termeni de retinut.l
    Din gunoiul de grajd se obtine mranita(zic eu).
    Din materialul din curte /gradina(fara semi, cu adaus de paie,frunze, lastari/craci,tocati), prin fermentare dirijata, se obtine compost
    Dim materialele de compost, aruncate gramada intr-un colt de gradina, in tuimp se obtine humus (pamantul superficial din paduri).
    Eu am inceput anul acesta in primavara sa le adun. Am pus si panusele dela stiuletii de porumb crud si ciocalaii acestora dupa consumul boabelor precum si vrejurile de fasole si rosii si o parte din iarba tunsa, dar uscata.
    Dar inainte de ascestea , pe sol am pus craci de la pomii fructiferi pe care i-asm curatat in primasvara, cat si cele dela vita de vie tunsa in primavara si chiar cele verzi, cand am facut taiere la 2 saptamani dupa incheierea inflorii, pentru suspendarea celorlalt componente ca sa treaca aerul printre ele.

    Am pus si ceva frunze de artar si tuplinile de ardei. Am deja un strat bun de material. Adun si la amul si in continuare. Apoi cand voi avea nevoie de el, iau doar de dedesubt, unde ete deja format HUMUSUL/COMPOSTUL.

    • phlox

      @Ioan:
      Foarte bine punctat, Ioan!
      Ma bucura tare mult cand intalnesc oameni care se preocupa de sanatatea pamantului. Se pare ca si tu faci parte dintre acestia, dintre noi ;)
      Banuiesc, nu trebuie sa te mai intreb daca ai avut grija sa acoperi suprafata necultivata….
      Oricum, multumim pentru mentiuni

  • constantin

    Am avut norocul ca la baza platformei mele cu resturi vegetale -inclusiv gunoiul de la pasari–sa se praseasca niste rime de-alea rosii,mici si rele; platforma mea e direct pe pamint,intr-o mica liziera de salcimi; urmarea? in cca un an,toate resturile vegetale se transforma in pamint de rime; ce vermicompost,ce humusil? am grija insa intotdeauna de rimele mele( ca sint ale mele de-acum) sa aiba mereu un strat de cca 50-60 cm de resturi vegetale proaspete,au si ce minca,au si adapost; si lungesc platforma pna la 5-6 m dupa care incep sa folosesc pamintul de la capatul de unde am inceput platforma si tot asa; mranita,e alta mincare de peste si o pregatesc in platforma separata,numai din gunoi de grajd,de preferinta de cal; e mai uscata,mai paioasa un pic ,mai afinata; si fiecare are intrebuitarile ei.

  • getta

    vreau sa stiu daca fecalele de câine se pot pune în compostor

    • phlox

      @getta:
      Copilul meu paros avea grija sa imbogateasca cu materiile proprii toata gradina noastra. Nu de putine ori mi s-a intamplat sa calc vitejste in vreo pleasca proaspata! desigur, pe moment, ma suparam, bombaneam si ziceam ceva in barbi, apoi ma spalam cu furtunul, spalam cu furtunul si concluziile mesei de peste zi, iarba creste grasa si frumoasa, florile – se bucura :)
      Se pot pune in compostor, dar trebuie avut grija sa: nu fie dupa un tratament cu antibiotice sau dupa o deparazitare. Nu de alta, dar ouale oxiurilor de toate natiile au viata lunga si sunt tare rezistente. si ne putem trezi cu alte bucurii. Daca se intampla sa gasesc “urme adeneice” de la vizitatori de pe la vecini, le trec prin foc si para, laolalta cu resturile vegetale de la plantele nu prea sanatoase. In felul asta am si cenusa buna, si scap si de griji ;) . E drept ca peste iarna, sau in perioadele cat nu sunt la mosie, vizitatorii patrupezi nu mai contenesc cu imbogatirea solului, iar ploile-si fac treaba lor bine stiuta, deci, nu am un control asupra acestui fenomen, absolut natural. In concluzie: da, se poate.

  • eu am citit pe niște site-uri franceze și engleze că în mod expres!!! fecalele și urina de câine și pisică este interzisă.
    • Pet Droppings – Dog or cat droppings contain several disease organisms and can make compost toxic to handle. (Can you believe the state of Alaska actually spent $25,000 on a study to determine the effects of composting dog poop? (http://www.composting101.com/what-to-use.html )
    ăsta este unul găsit la repezeală, dar mai sunt altele, nu am timp să caut acum.

    • phlox

      @tamara:
      Da, stiu, suntara si proi si contri la problema. Si rusile au pareri niete :D :) . Am punctat de ce se fereste indeobste lumea de rahateii animalutelor. La urma urmelor, in compost se dezvolta o temperatura suficient de mare sa distrugareasca patogheniile. Cu antibioticele e mai problematic, pen’ca ele fac ce stiu ele : lupta contra si impotriva bacteriilor, si nu e prea bine pentru cocoanele celea. Nu-i bini diloc!In rest, stau io si ma-ntreb, cum avem controlul produselor finite lasate de vizitatori nocturni? Nu avem. Nu crez io ca stai mata si culegi balegarutele copiilor tai parosi! :) :) :) in pungalitze si le arunci la veceu. Hai? Auz?
      Deci si prin urmare, daca stii animalul, fiind personal, cred ca nu se intampla nimic.
      Tam, la urma urmelor, noi nu facem decat sa prezentam neshte pareri, iara lumea ia de trage concluziile pe care le crede de cuviinta. Zic bine?
      cu drag

  • irina

    fac si io ca rabinul: phlox-tu ai dreptate, tamara -ai si tu dreptate. din ceea ce am lecturat in legatura cu acest subiect, am auzit ca sunt persoane care recicleaza si hartia igienica… eu cred totusi ca este o chestiune de opinie. in fond, fiecare isi foloseste propriul compost si isi asuma riscurile in consecinta… sa aveti spor in tot si in toate!

    • phlox

      @irina:
      He-he, cu hartia igienica e usor altanistorioara, Irina. Acolo e ceva mai subtila treaba, si anume: plantele care cres pe domeniul fiecaruia, este bine sa fie in legatura directa cu adeneul (ADN, fireste)membrilor clanului pentru ca “serviciul” sa fie complet. Adica plantele, fructele, legumele cu care urmeaza sa ne hranim trebuie sa fie “instiintate” de bunele si hibele noastre, ca sa ne poata hrani sau vindeca cum trebuie. De aceea trebuie, intr-un fel sau altul, sa le facem cunostinta cu adeneul personal. De aceea unii tarani (la rusi cel putin)stupesc in groapa de plantare, sau fac altceva, ori, pur si simplu, tin semintele in gura in timp ce le insamanteaza. Deci, vorba rabinului Irina: este o chestiune de opinie ;)
      la multe roade bogate!

Leave a Reply

  

  

  

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Upload Files

You can include images or files in your comment by selecting them below. Once you select a file, it will be uploaded and a link to it added to your comment. You can upload as many images or files as you like and they will all be added to your comment.