Ultimele comentarii

  • Ella von Heizer: @rian: 1. Ca s...
  • nataliaszalma: va rog pt ca sant incepatoare in gradinarit ,sa-mi spuneti c...
  • rian: buna tuturor, am citit cu placere si atentie commenturile...
  • diana: atentie drojdia pentru cozonaci e una si drojdia de bere e a...
  • Paul: Unde pot gasi si eu niste tuberculi si seminte?Oare cum cres...
  • geco56: Capsunii din foto sunt aproape sigur soiul Everest nu sunt "...

Combaterea coropisnitelor prin metode bio

coropisnitaCred ca pentru prima data, am vazut una in clasa a VI-a cand am pus-o la insectar. Tot atunci am invatat ca este un daunator important in gradina de legume (chiar daca se mai hraneste si cu larve de insecte, melci) pentru ca, activa tot anul si mai ales noaptea in timp ce noi dormim linistiti, ea consuma radacininile legumelor si plante tinere. Vorbim de o coropisnita in general, dar se stie ca femela depune la sfarsitul primaverii-inceputul verii  intre 300-600 oua, larvele hranindu-se la randul lor cu humus si radacini fine, dezvoltarea lor dureaza 1-2 ani.

Anul trecut, tanti de la care eu cumpar laptele ma ruga o data pe saptamana sa-i cumpar din oras “ceva pentru coropisnite” ca nu mai face fata. Ea isi seamana din toamna varza, ceapa dar primavara ii cam dispar toate inainte de a le planta. Si cum s-ar putea altfel cand in fiecare toamna isi fertilizeaza gradina cu gunoi nematurat de grajd?

Tot anul trecut, in perioada de zbor a carabusului de mai, de pe acoperisul bucatariei de vara a cazut o coropisnita. Sincer nu stiam ca acestea pot sa zboare, au ele aripi, dar intotdeauna mi s-au parut prea mici pentru corpul mare si greu pe care il au. M-am ingrozit! In acea perioada adunam insecte pentru un insectar, asa ca numai bine a picat, sperand ca a fost ultima si ca daca mai sunt prin gradina, cu siguranta au si acestea dusmani naturali.

In acesta primavara, in momentul in care am hotarat sa-mi fac rasadnita pe un pat de gunoi proaspat, mi-am asumat riscul. Cu o mica strangere de inima, vazand gramada de gunoi primita de la Tanti, imi imaginam sute de coropisnite zburand prin zona. Ca de, cu mintea omului nu te poti pune.

Cum se pot combate coropisnitele?

Artin intreba despre metode bio pentru combaterea coropisnitelor. Pai ma gandesc, daca a vazut cateva mature cate larve or mai fi pe langa? Iata cateva metode simple pentru cei care au probleme cu coropisnitele in gradina de legume:

Capcana cu berea

Este cea mai cunoscuta metoda, fiind extrem de simpla. Se introduc pe randurile de plante atacate, borcanele cu bere, ingropate pana la nivelul solului.

Capcana cu gunoi de grajd

Se pare ca la Artin, capcana cu berea nu a avut efect si atunci ca si in filmele horror trebuie sa le trimitem “de unde au venit”. Toamna tarziu, in gradina se sapa gropi adanci de 60-80 cm in care se introduce gunoi proaspat de grajd acoperite cu paie. Coropisnitele se vor aduna la iernat. Nu ne ramane decat  sa ridicam paiele intr-o zi geroasa de iarna si sa le lasam sa inghete.

Protejarea dusmanilor lor naturali

Sau putem sa protejam cartitele care le consuma coropisnite dimineta, la amiaza si seara sau sa stam de veghe noaptea consumand tone de cafea, urmand ca zatul rezultat sa-l aruncam pe straturi.

Cu siguranta, primavara urmatoare, la intrarea in gradina, ni se va parea ca am zarit o insecta mare, cu ochi stralucitori, cu clestii pregatiti si cu o pancarda:

I am back !!!

Armeria

(sursa foto: gradinuca.ro)

28 comments to Combaterea coropisnitelor prin metode bio

  • Deci… combaterea naturala a coropisnitelor se face cu foarte multa rabdare. Rabdare atunci cand iti vezi culturile devastate sa nu faci un AVC. Aia cu berea am auzit-o la melci si la limacsi (melci vagabonzi ce nu au locuinte proprietate personala si se plimba prin parcuri si gradini, adica homeleshi). La coropisnite cred ca trebuie bere din aia cu arome ca ele sunt fete si nu beau bere ca baietii aia de melci. Cred ca de aia nu a mers la Artin, sigur a folosit o bere din aia de baieti cu alcool mult. Coropisnitele sunt atrase de arome fine de fructe exotice.
    Acum lasand gluma la o parte, coropisnitele sunt atrase indeosebi de culturi de cartofi, asa ca daca in gradina ai o parceluta de cartofiori care se doresc a fi consumati drept cartofi noi, sigur vor face deliciul coropisnitelor, care cand ii vor termina vor trece la rosii si la vinete. Eu am gasit vinete goale pe dinauntru, numai coaja mai ramasese de ele. Mai ales cele din primul rod care se sprijineau pe pamant. Ar fi trebuit sa pun un placaj sub ele… dar pana m-am gandit eu…. Eu am cartite, sau cartita in gradina (ca n-am apucat sa o intreb daca e cu familia in vizita), dar am si coropisnite, asa ca le suspectez de un pact neortodox. Cred ca au inteles ca in Ro daca vrei sa supravietuiesti trebuie sa faci intelegeri. Cred ca voi reclama la Consiliul Concurentei…
    Toate bune si rabdare cum spuneam la inceput…

    • armeria

      Rabdare, rabdare…dar pana cand?
      Sa fie solutia radicala propusa de Artin …”schimbarea pamantului pana la adancimea de 30/50 cm” ?
      Sa mutam pamantul romanesc?!?

  • [...] Combaterea coroposnitelor prin metode bio Tue Aug 10, 2010 0:19 am Citeste mai departe… [...]

  • [...] This post was mentioned on Twitter by CalatorRomania, Bartha Hunor. Bartha Hunor said: Combaterea coroposnitelor prin metode bio http://goo.gl/fb/keeyD #gradinarit [...]

  • [...] This post was mentioned on Twitter by Bartha Hunor, Bartha Hunor. Bartha Hunor said: Combaterea coropisnitelor prin metode bio http://goo.gl/fb/kiroS #gradinarit [...]

  • huni

    Dupa parerea mea si schimbarea pamantului este o metoda bio :) . Ce-i drept una mai costisitoare, dar cat se poate de bio (bineinteles doar daca pamantul nou nu este poluat cu chimicale).

  • armeria

    Am inteles…dar ce facem cu ala plin de coropisnite? Si daca vecinul are si el coropisnite, care e sensul? Nu am gasit nicaieri scris, pe ce areal se “plimba” acestea. As putea aproxima distanta minima de zbor, in schimb :)

  • La mine nu sunt asa multe pentru ca nu am ingrasat pamantul deloc. Si nu cred ca a fost ingrasat cu nimic de zeci de ani. Mai gasesc din cand in cand. Am pus sintogril (parca asa ii zice) in gaura pentru rasad si nu am avut ravagii. Parca vreo doi ardei a ros. Am invatat in schimb, cand imi roade rasadul de rosii sa nu il scot din pamant pentru ca prinde radacini la loc. Iar de rosiile puse direct cu samanta in pamant nu s-au legat.

    • huni

      Eu am vazut una singura la mine, care am impresia ca s-a aventurat de la vecin, ca nici eu nu am ingrasat niciodata cu balegar. Ce-i drept, am fost ingrozit…tot ce am putut face a fost sa iau repede sapa si s-o tai un doua. A fost prima (si ultima) data cand am vazut o coropisnita si nu stiam cat de repede se misca, daca sare, zboara etc.-etc. deci a fost un moment de tensiune maxima :) ).

  • armeria

    :) pai no, tocmai te-ai intors din vacanta si nu ai destule pe cap…

  • Ada

    Din câte știu eu o soluție bio ar fi să plantezi câte un rând de crăițe în jurul recoltelor pe care vrei să le protejezi. Crăițele merg bine cu orice tuberculi, nu-i afectează cu nimic. În plus e chiar sezonul de recoltare a semințelor de crăițe și pe lângă metoda bio te vei alege și cu o grădină foarte colorată și dacă ai câteva vaze mai mici poți pune și pe masă ;) .

  • Dan

    @Adinuca: Buna,
    daca vrei sa scapi de cartite iata o metoda relativ simpla:intr-o cutie de tabla se arde sulf praf care aspirat de un aspirator vechi ( modelul acela folosit inainte de zugravi )este impins in galeria dumneaiei,prilej cu care se vede si traseul sapat;cu max.2 astfel de tratamente dispar sigur.Atentie insa, fumul de sulf este f.inecacios

  • Rusu

    Bunicul meu cand punea rosiile acoperea partea de tulpina care intra in pamant cu staniol, iar doamna coropisnita nu poate consuma tulpina care este preferata ei. De multe ori nici nu mananca o parte mare din tulpina, doar cred ca are o placere diabolica sa le secere. La coropisnite ori pui sintogril ( insecticid) ori te predai. Variantele bio, gen bere, schimbat pamantul, etc sunt ushor sf.

  • andrei

    La mine in gradina cred ca sunt aproape toate coropisnitele, totusi am inceput sa le simpatizez, nu de alta dar datorita lor nu mai muncesc in gradina si cred ca si pamantul este acum bio.Cel putin cineva este multumit. Cat despre capcanele cu bere cred ca le place si mai fac si urat la bautura.

  • maria

    Eu am dat de o ,, locuinta ” de coropisnite – erau suteee!Eu am folosit sintogril si rezultatele au fost minore . Mi s-a indicat sa folosesc un fel de scobitori si sa le pun ( 2-3 ) pe linga plantuta ! Ideia o fi buna , dar cam greu de aplicat atunci cind ai sute de plante !

  • Dorina

    Am găsit şi eu o metodă de combatere a coropişniţelor:
    Prin momeli: se fierb 100 gr boabe de grâu iar după răcire se amestecă cu 5gr insecticid (Aldrin, Detox, Duplitox, Sintox Sinarox etc.)şi 1gr untdelemn. Momelile astfel obţinute se îngroapă la 2-3 cm din loc în loc.

  • Bebi

    Eu am gasit si aplicat o metoda batraneasca,care consta in plantarea catorva fire de canepa autohtona(nu indiana ca dam de belea)si care da rezultate de ceva vreme.Banuiesc ca mirosul puternic al canepei nu le prieste si ocolesc zona.
    Succes!

  • bobita

    Cateii mei de talie mica imi rezolva aceasta problema :) . Chiar si pe cea a cartitelor. Insa stiam ca craitele si carciumaresele le alunga prin mirosul lor.

  • biscuite

    Cea mai eficienta metoda de a proteja rasadnita de coropisnite ii aceea cu acoperitul gunoiului de grajd cu niste saci de rafie, iar mai apoi adaugati peste saicii de rafie mranita, nisip si pamant… 5 ani de zile nu am avut nimic in rasadnita din cauza coropisnitelor, chiar daca aplicam sintogril si mesurol din belsug… O sa vedeti ca treaba cu sacii de rafie ii cea mai eficienta !!!!!

  • Teodan

    Este simplu: fiecare rasad se trece printrun tub de plastic de 7,8 cm. lg. 0,5 cm diametru dupa care se planteaza 4cm in pamint restul in afara

    • @Teodan: adică tubul e un pai dintr-acela de sorbit limonada (0,5 cm = 5 mm – pai de limonadă)?
      dacă da, nu e prea subțire ?
      dacă da, cum îl introducem (pe el, pe răsad)în acel tub ? cu rădăcina înainte sau cu frunzele ?
      dacă nu, ce fel de tub ? din ce material (având în vedere că în gredină planta ce va să fie din respectivul răsad, va avea o tulpină ceva mai grosuță… )
      so!
      dacă e atât de simplu, ian aplică niscaiva poze din experiența mătăluță ca să priceapă și creieru’ meu simplitatea metodei. :D

      mi-am și imaginat biata tomată sugrumată în respectivul pai, arătând ca gâtul frumoaselor africane din triburile acelea ciudate ce consideră că frumusețea unei femei constă în cât mai multe inele în jurul gâtului pentru a i-l lungi. mi-l și văd pe răsadul de varză, din care se va dezvolta o căpățână atârnată într-un vârf de pai de limonadă (că nu văd cum mai scoți paiul după tulpină o dată ce plantula se dezvoltă).

      nu-i așa că doamna seamănă cu o varză cultivată în tub de plastic ? :D :D b :D :D :D

  • ramona

    dar oare niste praf de ardei iute amestecat cu solul cultivat, oare ar merge? (ardei iuti uscat si maruntiti). A incercat cineva?

  • liana

    am vazut pe net rasadurile plantate in tuburile goale de la hirtia igienica, care se planteaxa cu totul in pamint la mom. potrivit.

  • liana

    Avantajele la metoda de mai sus ar fi:
    -economie la achizitionarea recipientelor pt. rasaduri+reciclarea cartonului
    -nu se mai steseza planta prin replicare
    =protejeaza planta(radacinile)de coropistnite etc.
    Si o alta metoda ar fi cea de la Rudlf Steiner:
    De data aceasta nu trebuie să luăm vreo parte a insectei, ca la şoarece, ci trebuie să luăm întreaga insectă. Căci o astfel de insectă, care se instalează ca dăunător în rădăcină, este de fapt, ca întreg, un rezultat al acţiunilor cosmice. Numai că are nevoie de sol drept suport. În acest caz trebuie să ardeţi întreaga insectă. Cel mai bine este să fie arsă. În acest fel se ajunge cel mai repede la un rezultat. Am putea s-o lăsăm şi să putrezească ‒ s-ar ajunge probabil la un rezultat mai temeinic ‒, însă produsele putrefacţiei sunt mai greu de strâns; însă cu totul sigur vom obţine ceea ce vrem şi prin calcinarea întregii insecte. Este vorba de a produce această calcinare. Acolo unde este posibil, insectele se pot păstra, urmând să fie apoi arse uscate. Această ardere trebuie efectuată când Soarele se află în semnul Taurului, tocmai opus constelaţiilor în care trebuie să se afle Venus când se produce arderea blănii de şoarece. Pentru că lumea insectelor depinde foarte strâns de forţele care se dezvoltă când Soarele trece prin: Vărsător, Peşti, Berbec, Gemeni, până la Rac inclusiv; după aceea apar foarte slab, rămânând slabe până la Vărsător. În timp ce Soarele parcurge această regiune, el radiază acele forţe care sunt în legătură cu lumea insectelor.

Leave a Reply

  

  

  

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Upload Files

You can include images or files in your comment by selecting them below. Once you select a file, it will be uploaded and a link to it added to your comment. You can upload as many images or files as you like and they will all be added to your comment.