Aparent urzica este o plantă minune, un fel de Chuck Norris al plantelor. Zic asta, pentru că are o utlizare extrem de largă. Ceaiul de urzică este foarte sănătos și benefic organismului, recomandat pentru nenumărate boli și infecții iar samponul de urzică, poate fi preparat chiar și acasă și este foarte bun pentru eliminarea mătreții. Să nu uitam nici de mâncărurile preparate din urzică.
Bineînțeles motivul pentru care scriu despre urzică, este utilizarea ei în agricultură. Este parcă scoasă din reclamele de pastă de dinți, dar maceratul de urzică chiar este o soluție 3 în 1 deoarece este insecticid, fungicid și îngrășămînt deodată, deci o soluție minune bio. Am vrut sa scriu deja de demult despre asta, dar discuția de aici m-a determinat să mă apuc de treabă.
Cum se face macerat de urzică?
Prepararea maceratului de urzică este extrem de simplă:
- se pune o mână bună de urzici într-o găleată cu apă (raportul este de 10kg la 100l de apă)
- se acoperă și se lasă să fermenteze câteva zile
- se amestecă din când în când
- se obține o soluție extrem de urât mirositoare (semn că este gata maceratul)
- soluția diluată 1/10 poate fi stropită pe plante
- opțional poate fi amestecat cu purin, dacă este folosit ca și îngrășământ bio.
Pentru mai multe informații despre pomicultura ecologică puteți consulta această carte (mersi Armeria).
PS: din greșeală au fost închise comentariile la articolul despre agris, dar am remediat situația, așa că vă rog să ziceți și acolo dacă aveți ceva de adăugat!
.JPG "macerat_de_urzica (2)")
S-ar putea să te mai intereseze:
Ce PARERE aveti? Exista experienta cu asa ceva?
“Ce marcă de săpun poate fi folosit ca și insecticid?
Este o concepţie greşită că orice “săpun” sau “detergent” poate fi folosit ca pesticid (insecticid sau acaricid). Doar câteva săpunuri au proprietăţi insecticide sau acaricide, cele mai comune dintre ele fiind: Palmolive®, Dawn®, Ivory®, Joy®, Tide® şi Dove®, care nu sunt omologate ca pesticide, au o anumită acţiune asupra unui număr de dăunători cu corp moale, dacă sunt aplicate în soluţii apoase cu concentraţie de 1%, maximum 2%. Cu siguranţă este puţin probabil că săpunurile insecticide vor fi formulate sau omologate ca pesticide.
Exemple de studii care au demonstrat eficacitatea unor diferile lichide pentru spălat vasele şi diferiţi detergenţi asupra speciilor de insecte dăunătoare şi acarieni:
• Palmolive®, Dawn®, Joy®, Ivory® şi Dove® reduc populaţiile de afide la varză (Brevicoryne brassicae), piersic (Myzus persicae), musculiţa albă (Bemisia tabaci) la cartoful dulce şi păianjenul roşu comun la o mare varietate de culturi vegetale
• Dawn Ultra®, lichid pentru spălarea vaselor, este atât de eficace în combaterea gândacului de bucătărie (Blatella germanica) încât cauzează o mortalitate de 100 %
• Ivory®, detergent de vase, între concentraţiile de 0,4 %-3% sunt eficace în combaterea afidelor, psilidelor şi acarienilor. La tripşi sunt eficace concentraţiile între 1%-2%
• Ivory®, detergent de vase şi Tide®, detergent de rufe, reduc populaţiile de afide şi acarianul citricelor (Panonychus citri), tripsul de seră (Heliothrips haemorrhoidalis)şi psilidele (muşte) la culturile de câmp.
Gabriel, vezi ca citezi articole tot de pe acest blog. Vorbesc despre asta: http://hobbygradina.ro/2010/05/13/intelegerea-actiunii-insecticide-a-sapunurilor-si-detergentilor/. Daca mai ai nelamuriri te rog sa postezi comentariile la articolul respectiv.
Modul de acțiune a soluției de săpun
Modul de acţiune al săpunurilor insecticide nu este încă foarte bine înţeles, odată ce s-au evidenţiat patru căi prin care acestea ucid dăunătorii insecte şi acarieni:
1. Cu ajutorul acidului gras prezent, săpunurile penetrează mai întâi cuticula insectelor, dizolvând sau distrugând integritatea membranei celulare. Aceasta cauzează celulelor scurgeri citoplasmatice şi colapsul, distrugându-le funcţiile respiratorii, având ca rezultat deshidratarea şi moartea insectei sau acarianului.
2. Săpunurile pot acţiona ca regulatori de creştere ai insectelor, interferând cu metabolismul acestora şi cu producerea de hormoni de creştere în timpul metamorfozei (trecerea de la un stadiu larvar la altul, până ajung adulţi)[(filmele americane cu insecte gigantice au avut ca sursă aceste adevăruri descoperite de cercetători, sau sunt SF ale căror realităţi le descoperim în zilele noastre!?)notă personală]
3. S-a presupus că săpunurile blochează porii respiratori ai insectelor, interferând cu respiraţia, omorându-le prin sufocare.
4. Săpunurile întrerup fosforilarea oxidativă sau inhibă producerea de ATP (adenozin trifosfat), [(principalul component al ciclului lui Krebs, care este răspunzător de producerea de energie necesară vieţii organismelor, fie ele plante, fie dăunători, fie entomofaună utilă)(Ciclul lui Krebs reprezintă ciclul respirator al organismelor vii, unde printr-o serie de reacţii metabolice, ATP- adenozin trifosfat, sub influenţa unor enzime catalitice, se transformă în ADP - adenozin difosfat, bioxid de carbon, apă şi energia necesară vieţii).notă personală]
@gabriel:
e vreo problema cu aceste comentarii despre actiunea sapunurilor?
Imi spui si mie ale cui sunt [notele personale] din acest comentariu, te rog!
ooo, mii de scuze, intrebam doar daca a aplicat cineva varianta cu sapunuri.
Materialul il aveam salvat intr-un fisier personal (de unde am preluat fragmente) si n-am realizat ca sursa erati voi.Voi reformula intrebarea- daca-mi dati voie- fara sa anexez fragmentele. Este OK?
NOTELE PERSONALE SUNT ALE CELUI/CELEI CARE A REALIZAT TRADUCEREA, …cred.
Eu folosesc detergent de vase atunci cand fac tratamentul impotriva afidelor. Orasenii stiu despre acest tratament la lamaiul plin de paduchi
Daca a mai incercat cineva, il asteptam cu concluzii.
Ella, cum folosești detergentul de vase ? de care, și care este diluția ? tocmai am primit niște plante de la o superfirmă ( nu e ironie, chiar este o super firmă, după modul cum le-au ambalat, după varietatea soiurilor dar mai ales după preț ! ) și pământul este plin de ouă de afide, dar și plantele în majoritatea lor
. dacă tratez și pământul cu soluție de detergent de vase, crezi că rădăcinile vor avea de suferit ? pentru roșii ( foliar ) este bun ? sau mai binezis, pentru ce plante ar fi dăunător ?
Tamara,
exista in comert, daca imi amintesc bine de unde l-am luat, cred ca de la -real hypermarchet, un detergent de vase care spun ei ca e bio si poti spala si fructele si legumele cu el. Nu are un nume special, doar ca e foarte transparent. Concentratia variaza in functie de specie. Eu la afide l-am folosit 1 %. Revezi articolul meu despre actiunea insecticida a sapunurilor, de aici, de pe site-ul lui Huni si vei gasi acolo mai multe concentratii, in functie de daunator.
Nu recomand ca solutia sa fie aplicata radicular. Eu nu am incercat asa ceva si nici nu as incerca. In sol exista o microfauna care ar putea fi afectata la fel ca si daunatorii. Si eu ma lupt cu musculitele care misuna prin pamantul din anumite ghivece de flori. Dar sunt si ele vietuitoare
Sapunurile nu sunt omologate ca pesticide. De aceea eu nu iti pot spune un nume de detergent de vase, pentru ca deontologia profesionala nu imi permite sa recomand ceva neomologat. Mi-as asuma o raspundere prea mare fata de gradina ta! O duminica placuta!
am postat un comment de mulțumire și cerere de ajutor, dar văd că nu-mi apare. cumva pentru că am atașat linkuri ?
încă o dată, mulțam fain ella.
“Solutie din:
- 40 parti apa;
- 8 parti sapun lichid de spalat vase (important: nu un altfel de sapun);
- 1 parte alcool sanitar.
Asta este formula clasica, ecologica, care mi-a fost recomandata in Canada, dar eu pun ceva mai mult alcool (4 parti). Partile le masor cu lingura, dar se poate folosi si o alta unitate de masura. Am avut rezultate impotriva cosenilelor si a larvelor de paienjeni rosii si de musculita alba, dar sa stii ca de fapt nu am pulverizat ci am sters frunzele cu solutia asta (mi-am permis pentru ca plantele mele sunt mici si n-au multe frunze). N-a fost nevoie de mai mult de 2 astfel de tratamente, care se pot aplica cat de des este nevoie (de obicei la interval de 3-7 zile, in functie de temperatura mediului).”
Reteta am copiat-o de mai multa vreme de pe un forum. Am uitat de ea o buna bucata de timp si-am redescoperit-o zilele trecute.Imi pare rau ca nu pot indica sursa, in tot cazul ii multumesc celei care-a postat-o.
Am aplicat-o pe tufele mele de bob napadite intr-un timp record de pureci, paduchi si furnici si alte bazdaganii … si se pare ca dunctioneaza! Acuma abia astept sa mai treaca 2 zile ca sa reiau procedura.
Si sa nu uit: e valabil orice tip de detergent lichid de vase.
@ba_laura:
Excelent, balauriciule! Uite ca de asa ceva habar n-aveam!Multumim de sfat
cu drag
mulțumesc mult, laura
Buna ziua!Am fost foarte incantat cand v-am descoperit.M-am gandit sa contribui si eu cu cateva idei,pe care le-am cules din folclorul gradinarilor amatori si prfesionisti(asa spun ei).Prima ar fi prevenire manei prin stropirea cu zeama de varza in concentratie de 1 la 1,respectand conditiile impuse,adica: seara cand soarele nu mai are putere iar apa pe care o folosim sa fie calduta. Am un prieten care a aplicat aceasta idee.Astept sa vad ce rezultate va da si am sa va tin la curent.In paralel cu el eu am aplicat procedeul cu macerat de urzica.Am facut chiar 2 tratamente la interval de 12 zile.Asteptam sa vedem rezultatele.Din 2 variante trebuie sa ramana unul cu rosii.O alta idee ar fi ca dimineata dupa ce a cazut roua nu ai voie sa te atingi de plante(este vorba de udat si prasit)ca se maneaza.Ce spuneti? O zi buna!
Costell,
bine ai venit printre noi!
Am o nelamurire privind una din ideile tale:
ce intelegi prin faptul ca “se maneaza” plantele atinse dimineata, dupa ce a cazut roua?
[...] mea parere de rau este ca nu am facut anul acesta macerat de urzici. Poate la anu’. Sau poate fac din urzici uscate de la Plafar. This entry was written on [...]
Salut! Am incercat sa combat paduchele lanos cu macerat de urzica si ceai de pelin aplicate in mai multe randuri. Experienta nereusita! I-au cazut frunzele si nu vroia sa infloreasca. Mi-a fost mila de el si am cumparat Mospilan. M-am straduit sa fac tratament bio. Acum stiu ca nu merge la paduchele asta.
Buna ziua!
Din aceasta primavara am decis ca protectia in gradina mea sa fie exclusiv BIO. Pt inceput am pregatit maceratul de urzica, din care am dat deja un “tur”, propunandu-mi s-o fac decadal, inclusiv dupa ploaie.
Am o DILEMA: Dupa strecurarea acestui macerat, care ar fi perioada de pastrare/conservare? Ca daca ar fi sa poata fi tinut pana toamna (cum s-ar subintelege din unele opinii) or fi chiar OK.
Multumesc
Doru
@Doru:
Doru, de preferat sa faci periodic macerat. Mai mult de, hai sa zic, o saptamana nu e indicat sa fie tinut,(cu toate ca sunt voci, care sustin ca ar putea fi pastrat si doua-trei luni (!!) )nici macar la intuneric, asa cum e bine de pastrat.Dar nu inteleg de ce trebuie sa pastrezi pana la toamna ceva pregatit in primavara, cand urzica, har Domnului, avem tot timpul anului. Sau la tine creste mai putin? Nu prea inteleg. Ceva imi scapa?
Multumesc pt interventie.
Urzica exista, har Domnului!
Prezentarile fiind relativ confuze, am fost/sunt tentat sa cred ca “zeama’ ii ca vinul; cu cat este mai veche – cu atat mai eficace. Din moment ce se face vorbire de 1 kg urzica la 10 l apa, multiplicat apoi de ZECE ORI. Apoi asta te duce la 100 l, care nu-s de colea, sa-i folosesti intr-o perioada relativ scurta.
Eu mi-am propus sa stropesc pomii, arbustii, vita de vie decadal (ca veni si randul tomatelor), si dupa fiecare ploaie. Deci, cei 5 l de “concentrat” mi-ar ajunge…destul.
Cam astea au fost deductiile.
Si, ca o prima constatare dupa prima “stropire”. Pe trandafiri remarc ca puricii se incapataneaza sa misune!!!
@Doru:
), mai bine zis chistoace in apa vreo doua zile pana obtii o zama bruna, o diluezi si stropesti pe gajganii!
da-le la cap cu urzici, apa de cenusa, infuzie de foi de ceapa, macerat de ventricea sau de pelin, chiar si maceratul de papadie e bun. Poti pudra cu censa, poti pudra cu piper sau boia iute, sau sa faci un macerat/infuzie din boia iute. Macerat din faina de mustar sau din mahoarca. Poti lasa niste tigari (asta daca esti fumator, daca nu, iei chistoace de la unul
cat despre purin, daca-l tii la intunericie, cred ca se pastreaza relativ bine. In cel mai rau caz nu o sa- l mai diluezi ca pe cel proaspat obtinut
sa ia spor!
ca insecticid se poate da cu ULEI ALB (asa se cheama); se amesteca 2 cesti ulei alimentar cu 1/2 ceasca cu detergent lichid de vase. Se “bate” bine borcanul si asa obtinem uleiul (f placut ca miros si aspect). Se dilueaza 3 linguri la litru. Eu diluez cu apa de cenusa sau cu zeama ce rezulta dupa ce pun 1kg compost la 10 litri de apa: dupa ce strecor obtin o cafea cu rol de fertilizator.
@gabriel:
Suna foarte interesant si , banuiesc, este deja verificat. Eu voi verifica (un piculet, nu ma pot stapani) precis. Multumim. daca ne-ai spune si ce bazdaganii distruge sau pune pe fuga… ar fi minunat. Daca nu stii exact, nu-i bai, important e ca le vine de hac!
folosesc uleiul alb la pomi; este “bun” pt paduchi, afide si omizi (asa apare in traducerea din engl.)Astazi am imbogatit amestecul si cu fiertura de pelin si ardei iute, plus 2 lingurite de praf de usturoi la o pompa de 12 litri – pt combaterea carpocapsei (fluturasul care aduce viermele in fructe). Este mult mai placut sa tratez pomii asa decat cu Calypso, Funguran si alte zamarci ucigatoare. Oricum, dupa o practica “chimica” de vreo 10 ani in care nu am fost niciodata multumit, anul acesta merg numai cu bio si sunt decis sa nu mai revin la vechile practici in care trebuia sa albastresc complet pomul si sa-l fac sa miroasa a nu stiu cate chimicale, si sa vad apoi ca daunatorii “s-au adaptat” .
Deci, mergand ca baza pe solutia de urzici, la cei 10 l pot adauga si 30 linguri “ulei alb”, nu?
Interesant.
Dar varianta asta o fi valabila si contra manei? Eu oricum o voi proba. Deoarece am citit undeva despre zeama de urzica, 3/1, adica insecticid, fungicid, ingrasamant
@Doru:
Daca nu esti prea convins de utilitatea ei, a urzicii ca luptator anti fungic, poti incerca si cu bicarbonat de sodiu. Solutie din 10 grame bicarbonat la 10 l de apa. Francezii sunt fani ai acestei metode. Si eu folosc ca alternativa la rosii, ca remediu la trandafi, la phloz, agris, lupin etc.Functioneaza
Si cenusa o poti folosi si uscata si “apa de cenusa”
spor!
Ca o concluzie, in urma binevenitelor interventii si a cautarilor, mi-am stabilit urmatoarea abordare. La 10 l solutie pe baza de urzica si ceva rostopasca mai adaug:
- 30 linguri “ulei alb” (4 parti ulei de gatit + 1 parte detergent vase lichid);
- 10 gr bicarbonat de sodiu;
- 10 gr acid boric (pt a preveni caderea florilor)
Frecventa stropirilor, decadal si dupa fiece ploaie.
Astept sugestii/completari.
@Doru:
Doru! Doru! ce faci??!! repet: dusmanul binelui este “maibinele’
Reia lista si citeste atent! Ai bicarbonat de sodiu, da? si ce faci? il “stingi” cu acid boric???
Lasa acidul boric alta data ca vei arde plantele (asa cum am facut si eu o data). Peste cateva zile, vei putea stropi cu acidul boric linistit, fara sa produci vreo nazbatie
@phlox: Multumesc pt atentionare. Oricum, boraxul era pt cand va iesi floarea la rosii.
@Doru: Dar, cu purinul si uleiul alb, se pare ca peste bazdaganiilea alea micute a venit ‘moartea neagra”.
Phlox , mare parte din rosii au flori sau boboci , este cazul sa le stropesc cu acid boric in concentratia indicata? Le-am stropit cu purin , macerat de usturoi si zer in data de 4 MAi.
A plouat si ieri si alaltaieri.Mireluna
Acum, mutand discutia, putintel, in alt plan, cu recapitulare:
-Formula PURIN (in care alaturi de nepretuita urzica am adaugat la macerare si ceva rostopasca) pentru fertilizare legume, iar pt a-i mari potenta ca fungicid si insecticid am mai adaugat ulei alb – 3 linguri/litru (4 parti ulei alimentar + 1 parte detergent lichid vase, bine agitate) si 1 gr/litru bicarbonat de sodiu. Am folosit solutia descrisa inclusiv in stropirea pomilor. Am citit pe undeva c-ar fi buna si contra Gandacilor de Colorado (asa o fi?).Ca interval, am stabilit 7 – 10 zile si dupa fiecare ploaie.
Eu, pt legume (tomate, ardei, mazare, etc) folosesc pt irigare sistem cu picurator. Acum, ce ma intereseaza: Am citit/auzit pe undeva ca exista un dispozitiv, cu ajutorul caruia poti introduce in sistemul de picurare solutiile sus mentionate. Cunoaste careva?
pt pomi mai folosesc si ceai de pelin (o legatura verde mare cat cea de busuioc a preotului, la 5 litri de apa, apoi diluat cu 10 l apa, sau 5 lingurite de praf de usturoi sau boia iute -se gasesc si sunt destul de ieftine-la 10 litri de apa. Pelinul este f bun pentru fluturele viermele fructelor (carpocapsa).
Pt legume amestecul trebuie incercat pe cateva frunze si asteptat 1-2 zile. Daca e ok, se poate folosi tot sezonul dar cu respectarea concentratiilor!!
Pt picurare ar trebui un bazin-rezervor in care se pune substanta si lasata sa intre in circuit (gravitational). Am folosit mulci (coceni tocati si iarba uscata, paie fara seminte) iar nevoia de apa scade de cca 10 ori.
pt bicarbonat la rosii se dau 10 g la litru sau 10 g la 10 litri?
completari:
-pelinul se taie in 5-6 bucati si apoi se face infuzia;
-praful de usturoi se fierbe tot intr-un litru de apa, apoi de strecoara, se dilueaza si se pune in pompa;
-sfatul meu pt Doru este ca mai intai sa experimenteze! eu am preparat solutia si apoi incercam pe planta si pe tip de insecta (local).Dadeam seara pe cateva frunze cu “purici” verzi sau gri sau negri, pe prun, trandafir sau visin si dimineata urmaream rezultatul. Daca mai miscau, mai adaugam ulei alb (care in general ataca tot, inclusiv furnici). Sau mai adaugam pelin. Apoi stropeam tot. Si asa iti stabilesti propria metoda, reteta, concentratie. Succesurile vin dintr-o observatie atenta. Pe site-uri de profil exista diferente de abordare a problemelor, cu concentratii diferite si amestecuri diferite. Poate ca e bine “si asa si asa”.Domeniul meu de interes este livada si apoi gradina, dar in gradina sunt incepator in astfel de tratamente. Gandacul de colorado il astept dar nu-i dau mai mult de 2 zile de “joaca” cu un asa arsenal la indemana.
Si la rosii cum se amesteca laptele cu apa? 1:1 cumva, ca plec acum sa aplic…tocmai a trecut ploaia.
@gabriel:
Raspund cu intarziere, pentru ca acum am ajuns si eu in fata calculetei. 1 litru de zer, lapte, lapte batut, kefir, sana,toate cu “sau”, la 9 litri de apa, si, daca vrei, vreo 20-30 sau 40, depinde de tine cat esti de increzator, picaturi de tinctura de iod. Atat. Spor!
@phlox: multumesc!
Gabriel, cum rezolvi monilioza la pruni(ma intereseaza mai ales)?
Ce combinatie folosesti? M-ar interesa ambele metode: preventie si tratament.
Merci.
cu monilioza lucrurile stau cam asa (in viziunea mea): ea exista chiar daca nu o vedem (prin sporii sai)iar pomii cu antecedente ii stim. La mine din cei peste 60 de pomi (20 pruni, 20 meri si restul visini, ciresi, peri si nuci) doar un prun are asa frumusete de mucegai. Si la moment de temperatura si umiditate potrivite, pe teren prielnic apare in toata splendoarea. Ce inseamna teren prielnic: pom fara imunitate si “neacoperit”. Pentru a -i mari imunitatea ii dam tot ce trebuie la radacina, dar si pe frunze. (DUPA STROPIRE ARUNC CU O LOPATICA CENUSA pe pom, sau stropesc cu lesie -500 g cenusa la 5 litri de apa fiarta, apoi adaug inca 5 l.
Iar pt a-l “acoperi” se face o fiertura de frunze de ceapa, hrean, soc si musetel 500g la 5 lit pina da in clocot. Se stropeste si astfel ii schimba gustul si mirosul pomului, fiind de nerecunoscut.(pe frunza si fruct, daca locul e liber vin ciuperci si mucegaiuri; daca locul e ocupat cu depuneri benefice din fierturi, atunci nu mai prezinta “interes” ).
Si In varianta cu fostele glorii Champion, Topsin si Dythane este indicat a se preveni, ca vindecarea e dificila.
Pe termen lung trebuie rezolvata problema solului (imbogatit cu fungi in special, de la lemn putred, apoi cu compost) pt ca avand multime de elemente chimice si microorganisme, pomul poate lupta usor cu agresorii).Stii cum e, nu toti copiii fac guturai.
@gabriel: Mai lasat afis!:) Nu ma gandeam la ideea asta, “de acoperire”. In privinta solului…ai dreptate. Am constatat ca am probleme mari la acest capitol si urmaresc sa remediez problema in cel mai scurt timp. Parca este inert…vreau sa-l readuc la viata.
Pe prunii respectivi monilioza apare in fiecare an. Acum…n-am inteles putin ordinea: mai intai il acoperi cu fiertura respectiva, iar apoi arunci o lopatica de cenusa? Si inca o chestie: vorbesti (in cazul in care nu ai cenusa) de 2 stropiri. A doua nu o poate “spala” pe prima?
Si chiar daca sunt putin offtopic, mai am o observatie (o intrebare): dupa ce rezolvam problema solului, o stropire periodica cu ingrasamant foliar…n-ar rezolva toate problemele (in mare)?
@bobita: -pt problemele solului avem 2 filme “perfecte” in caz ca nu le-ai vazut
http://fymaaa.blogspot.com/2012/03/solurile-permaculturii-cu-geoff-lawton.html
http://fymaaa.blogspot.com/2012/03/solurile-permaculturii-cu-geoff-lawton.html
ti le recomand pt acest weekend!!
Pt ca “bataia” e mare pt fiecare cm2 de prun, trebuie acoperit si asa obtinem un mediu neprietenos cu fungii. Monilioxa nu apare in fiecare an, ea exista de cativa ani (stiu ca ai inteles) doar ca asteapta conditiile sa “infloreasca”. Trebuie doar sa i-o iei inainte!
despre stropiri: fie dau cu fiertura-amestec si apoi “prafuiesc” cu cenusa (lucru care e bun de facut si dupa fiecare ploaie cand sunt inca frunzele umede si se prinde cenusa)) fie pregatesc din timp lesia (prin fierbere sau apa statuta cu cenusa 7 zile) si stropesc (dar nu consecutiv, ci la cateva zile. poti folosi fierturi sau macerate.
Ca o observatie: tratamentele bio sunt mai greoi de aplicat in comparatie cu metoda chimica;
trebuie sa recoltezi plantele necesare, sa ai de unde in primul rand, sa prepari solutia,…mai multa munca si mult timp alocat. DAR pt ca nici chimicalele nu ofera garantia succesului, pt ca in viitor flacoanele nu se vor mai gasi sau vor fi f scumpe, si mai ales pt ca nu e bine sa mancam Ridomil si Dythane, pt toate acestea zic ca merita! Primii 3 ani sunt mai grei.
@gabriel: Merci Gabriel. Voi viziona si filmuletele cu solul. Chiar am nevoie de asa ceva.:)
Am sa fac fiertura si mai gasesc si ceva cenusa…insa acum este o vreme capricioasa…le las spre sfarsitul saptamanii.
Cam 3 ani mi-am propus si eu de “experimente”. Ma si intrebam…de unde stii?:)
@bobita:
(Iar dupa aia te obisnuiesti. Dupa un an unii n-au mai pus mana pe “chimicale” pt ca ii deranja ..mirosul ciudat)
Pai…se citea “pe tine” ca poti “duce” 3 ani
Sa imi spui ce impresie ti-a lasat filmul SOLUL (Geoff Lawton. Ce se spune acolo este perfect aplicabil. In cel de-al doilea film, mare parte este orientativa.
Si mai este un film unde apare o livada perfect sanatoasa, si tot de la sol incepe.
Dar ala mai tarziu, ca nu e tradus.
@gabriel: Ia uite! Ce usor sunt “de citit”!?
)
Savurez primul film. Chiar este interesant. Te-as ruga sa-mi scrii pe privat adresa ta de mail…sunt dator cu un raspuns.
@bobita: asa, asa, toata lumea … “pe privat”…uite cum privam lumea de o gramada de informatii si de experienta noastra
Nu va luati de mine, vorbesc dooooar in numele meu
@armeria: Ok. Dar, sa stii…in general discutiile intre baieti nu prea sunt interesante.
Acum, serios: articolul este despre maceratul de urzica, iar discutiile au ajuns la sol, permacultura si biodinamica (daca ne luam dupa filmulete). Deci…sa nu fim offtopic!
@bobita:
pai si ce daca fetele vor sa traga cu urechea? Ne dam si noi cu urzica si…ramanem aici. Ca tot permacultura e!
http://www.infoterapii.ro/modules/news/article.php?storyid=68
cel de-al doilea film -UN OM, O VACA, O PLANETA.
ok, totul “la vedere” nu pe privat (asa a zis armeria, asa facem!- ca ea plateste)
..si oricum nu stiam adresa ta, bobita tata (sau mama)
deci ne putem intinde la vorba aici, cat e despre “incercari personale”.
@gabriel: Cum adica “ea plateste”?
1. Ce te interesa de la Institutul Pomicol Maracineni?
2. Ieri m-am uitat mai bine la pomi…si au deja monilioza…frunze rasucite si pe unele fructe, pete mici.
pai cine “comanda”,plateste!
1.”cum adica ce ma interesa” de la IPM? Sau “ai citit” pe mine?
2.nu “au deja”, ci e “aia veche”. Fierbe frunze de hrean, soc, ceapa si musetel daca gasesti. Daca nu, cu urzica.
Acum am aflat ca si busuiocul e bun si voi cauta despre cum se aplica.
@gabriel: 1. Prin luna martie ma intrebai, in alt loc, daca ICPM face si livrari prin posta? Pana m-am desmeticit eu, am pierdut postul respectiv si n-am mai apucat sa-ti raspund. Acum, raspunsul: nu face, dar pot sa-ti fac eu rost si sa-ti trimit.
2. Cred ca le gasesc pe toate. Oricum au destul rod…si anul asta este o ocazie sa vad daca pot sa o combat. Asa ma ii supun pentru teste.
Cu urzica+coada calului le-am dat deja…o data.
trădare, trădare, da’ să știm și noi !
adicătelea, vorbirăți voi prin alte părți, da povestiți și la popor despre ce, că fiind anul 2012, să nu murim proști
în altă ordine de idei, mulțam fain pentru filmulețe. veri interesante.
și ca să fiți în spiritul acestui blog, povestiți mai cu amănunte, mai cu detalii detaliate, așa ca la profani că nu toți lucră pe la stațiuni pomicole și vrea să facă și creierii lor mai multe circumvoluțiuni.
nu fiți egoiști, ați văzutără ce ioncreangă e phlox ?
@tamara: Da, phlox e ioncreanga si toparceanu la un loc. Pt ca urmeaza zile ploioase aduc si al treilea film (netradus dar ff sugestiv) dupa care nu ar mai trebui sa existe secrete privind solul!
http://backtoedenfilm.com/
Vizionare placuta si de folos!:-)
@gabriel:
Foarte fain filmul! Multumim frumos!
@Ella von Heizer: Cu placere..si tie Tamara. Sunt sigur ca deja aveti planuri de aplicare.
Dar cele “de mai sus”…s-au vazut? Merita chiar si revazute dupa o vreme.
@gabriel: văzute și însușite.
cu ocazia asta, am redescoperit și revăzut (tradus de data asta)
Sepp Holzer: Permacultura montană cu terase și paturi înălțate
http://vimeo.com/40650549
@gabriel: ps. ceea ce ne arată peter proctor, se poate vedea și aici, foarte detaliat:
)
http://biodynamics.in/index.htm
(de tradus, traduce goagălu’
mulțămiri îndelungate.
am de treimis o adresa si ..nu vrea!
Cum sa fac?
se tasteaza insecticid. blogspot. com si aveti un tabel f detaliat cu plantele si concentratiile pt tratarea tomatelor.
Plantele, ca si insectele sau ca oricare fiinta, sunt expresia unei armonii, a unui tipar de creatie.Cu o vibratie specifica, cu o gama de sunete sau de culori proprii…
Cineva a reusit sa surprinda ceva din toate acestea. De aceea, apropierea de tot ce este viu trebuie sa tina seama de sensibilitate si de dragoste.
vedeti ce a iesit (si nu sunt trucaje; acele armonii sonore chiar exista!)
http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=nXhhAXjKmIU#!
Referitor la filmulete:
- primul este fain si sugestiv. Gabriel, ai incercat reteta de compost (25:1)?
- al doilea mi se pare putin propagandist, dar sunt multe adevaruri in el (nu prea sunt un fan biodinamica). Sunt curios care sunt cele 8 ingrediente pe care le adauga in balegarul de vaca. Unul ar fi o combinatie de coada soricelului si musetel, dar restul? Si apoi eu zic ca gaina si rata sunt mai bune ca vaca.
- pe cel netradus…n-am avut timp sa-l urmaresc.
-iar la ultimul, trimis de tamara…ce combinatie miraculoasa de 40 de seminte foloseste?
@bobita: in filmul netradus poti vedea un alt tip de compost, precum si o livada netratata chimic, perfect sanatoasa. Imaginile sunt pe intelesul tuturor; filmul imi pare mai instructiv decat cel cu biodinamica (adica mai practic).
Compost de 18 zile mi-am propus una in fiecare luna, sunt la a treia gramada de 1m3.
Le fac si le duc in gradina pt ca solul nu arata asa cum trebuie (inca). Voi mai face una ceva mai mare pt ca am baloti de paie “si=mi permit”; (pt ca am prins curaj,acum sunt limitat doar de dimensiunea prelatei cu care acopar).
@gabriel: am sa ma uit negresit. am vrut sa-l vad aseara…dar nu mergea net-ul in zona mea. iti spun parerea in cateva zile.
acum, am si o urgenta…vezi sectiunea de intrebari.
@gabriel: in cazul cand se foloseste pentru acoperire, tocatura de crengi sa se evite coniferele (brad, pin, molid). Vor face solul foarte acid.
Si ca pont: daca vreti sa plantati afin, dar nu sunteti sigur de ph-ul solului…aruncati in groapa de plantat o lopata de rumegus de brad sau ace de pin.
http://www.permacultura.ro/2011/02/metode-low-tech-dar-eficiente-de-control-al-daunatorilor/
despre insecticide ecologice
http://vegetalshapes.com/Romana/InsecticideEcologice.html
@gabriel: Un site foarte interesant. Multumiri.
De mare ajutor retetele.
Insa cer o explicatie: am o invazie de paduche negru la visin. Este prima data cand are asa ceva. Astazi am studiat mai amanuntit problema si se pare ca “sursa” este un soc care creste in apropiere. Este plin. Insectele au fost atrase de florile acestuia si acum toate fruzele lui sunt pline de paduchi.
In unele retete se utilizeaza…frunzele de soc la obtinerea insecticidului. Cum mai vine si asta?
…pai poate socul nu “ataca” si paduchele negru. Dar si pelinul atrage astfel de insecte mici si negre…numai ca in urma fierberii, decoctul obtinut are alte proprietati.
La coloniile de insecte eu stropesc local cu pompa mica de mana. Asa imi ajunge o cantitate mai mica de solutie. Incearca pe inserat cu ulei alb si boia sau pelin (fierte)si vezi dupa 24 ore efectul. Daca nu, mai umbli la concentratii sau adaugi ceva spirt sanitar. Nu trebuie lasati in pace ca se extind repede pe pom.
@gabriel:
la uleiul alb m-am oprit si eu. Dau maine o fuga sa cumpar sapun lichid ecologic si un pulverizator mic. Insa voi stropi doar socul, pomii i-am stropit deja cu macerat de urzica si prea des strica. Pe ei ii las 2 zile apoi stropesc si cu uleiul alb.
Este curios, oricum. Eu unul stiu ca frunzele de soc sunt toxice. In fine…sa salvez visinii.
@bobita: e vorba de detergent lichid de vase ca e biodegradabil (si parfumat)
Pulverizatorul sa aibe reglabil jetul si sa aibe 1.5-2 litri.
@gabriel:
nu cred ca are importanta…grasimea de origine animala conteaza.
uneori cand fac plimbari de relaxare
prin livada iau o galeata si foarfecele si indepartez toate varfurile contaminate la crengi. Este super eficient 
.
Mare atentie apoi cu ceea ce ai strans in galeata!!
@gabriel: Hm! Stii ca si mie mi-a venit ideea asta?!
N-am multi pruni, vreo 15…si i-am identificat pe cei cu probleme. Cred ca solutia este benefica in cazul bolilor (monilioza, plum pox-varsatul prunilor). Aceste boli se trateaza greu (in ani) si o igenizare a culturii este foarte utila. Voi indeparta atat crengutele contaminate, cat si fructele…oricum sunt prea incarcati.
Sa nu stricati coroana.
Totusi…aveti grija si ce taiati…mai ales in cazul pomilor tineri.