Ultimele comentarii

Acţiunea insecticidă a săpunurilor şi detergenţilor

Interesul pentru utilizarea pesticidelor (în acest caz insecticide şi acaricide) eficiente şi compatibile în acelaşi timp cu măsurile de control biologic sau inamicii naturali, cum ar fi parazitozele şi prădătorii, creşte continuu. Se vorbeşte despre aşa-numitele pesticide “alternative”, care includ regulatorii de creştere ai insectelor, săpunurile insecticide, uleiurile horticole, inhibitorii de creştere, fungii şi bacteriile utile şi alte microorganisme. Multe dintre aceste pesticide “alternative” sunt folosite în sere şi depozite şi lasă, în general, reziduuri minime, sunt mai puţin toxice pentru om şi au perioadă scurtă de înjumătăţire în mediul înconjurător. Ba mai mult, aceste pesticide nu sunt toxice pentru utilizatori dacă nu sunt ingerate în cantităţi foarte mari. Cele mai recomandate şi utilizate astfel de pesticide, atât în sere cât şi în spaţii de depozitare sunt săpunurile cu acţiune insecticidă.

Săpunurile insecticide sunt aplicate de la controlul până la eradicarea unor specii de insecte şi acarieni cu corp moale.

De ce are acțiune insecticidă săpunul?

Săpunul este o substanţă derivată din sinteza unor alkali, cum ar fi: hidroxidul de potasiu (săpunul fin) sau de sodiu (săpunul dur) în combinaţie cu grăsimile. Grăsimile sunt un amestec tipic de lanţuri carbonice, de anumite lungimi, ale acizilor graşi. “Săpunuri” este termenul generic atribuit sărurilor acizilor graşi, care sunt componentele primare ale grăsimilor şi uleiurilor care se găsesc în plante şi animale.

Săpunurile pot fi combinate cu uleiuri de peşte, de balenă, vegetale, de cocos, de secară, de linte sau de soia. De exemplu, “Săpunul verde” este un săpun de potasiu şi ulei de cocos şi a fost larg folosit ca săpun lichid pentru mâini în toaletele publice. Acum este condiţionat şi ca săpun de mâini de uz personal, şampon şi/sau pentru tratarea diferitelor afecţiuni ale pielii. Cu toate acestea, a fost dovedit a fi eficient, ca un insecticid neomologat, în controlul dăunătorilor cu corp moale, inclusiv al afidelor.

Săpunul este unul dintre cele mai vechi insecticide de contact folosite împotriva unur insecte dăunătoare care se hrănesc cu sevă. Cele mai multe specii de insecte şi acarieni cu corp moale, cum sunt afidele, păduchii, păduchii albi, tripşii, musculiţa albă şi mulţi acarieni, sunt sensibile la aplicarea săpunurilor. Săpunurile sunt mult mai puţin active asupra albinelor şi altor insecte cu corp tare, deoarece cuticula îngroşată sau întărită a acestor insecte este rezistentă la penetrarea soluţiilor cu săpun. Totuşi, nu se poate generaliza, odată ce s-a demonstrat că au murit şi insecte cu corp tare, cum sunt gândacii de bucătărie. Săpunurile sunt eficiente doar dacă insectele şi acarienii intra direct şi nemijlocit în contact cu ele, deoarece reziduurile de săpun se degradează rapid. Aşadar, acoperirea tuturor părţilor plantei (tulpini, frunze, muguri) este esnţială pentru a obţine o mortalitate suficientă, prevenirea dezvoltării generaţiilor următoare şi mai ales răspândirea insectelor şi acarienilor. Eficacitatea săpunurilor insecticide asupra dăunătorilor este direct proporţională cu tensiunea de suprafaţă (forţa de la suprafaţa picăturii de lichid care o împiedică să se risipească pe suprafaţa tratată) şi cu unghiul de contact (unghiul la care interfaţa lichidului atinge suprafaţa solidă) al soluţiei de stropit. Săpunurile insecticide sunt mult mai active la temperaturi peste 32°C şi umiditate relativă peste 85%.

Dozajul, preparare insecticid din săpun

Efectul săpunurilor insecticide asupra dăunătorilor, insecte şi acarieni, depinde de dozaj. În general, o doză mare va duce la o mortalitate crescută. De aceea este foarte important să ne asigurăm că aceste doze nu provoacă daune şi plantelor, concomitent cu uciderea dăunătorilor. Trebuie menţionat că fitotoxicitatea va depinde de mărimea plantei şi de vârsta ei şi dacă planta este erbacee sau lemnoasă. Stropirile cu săpun insecticid la o concentraţie de 0,1% aplicate împotriva afidului bumbacului (la pepeni) (Aphis gossypii) şi afidului verde al citricelor (Aphis spiraecola) nu au avut niciun efect secundar asupra mugurilor de Pyracantha spp. Stropirile cu săpunuri insecticide reduc populaţiile ambelor specii de afide sub dimensiunea la care pot cauza pagube economice [(sub PED – Pregul Economic de Dăunare) notă personală]. Mai mult, pot exista diferenţe între efectele săpunurilor insecticide aplicate în diferite stadii de dezvoltare din ciclul biologic al dăunătorilor: ou, nimfă, larvă sau adult şi imaturii, de obicei mult mai sensibili decât adulţii. De exemplu, tineretul de (Aphis fabae) afidul fasolei este mult mai uşor de ucis cu săpunuri insecticide decât adulţii.

Săpunurile insecticide sunt mai puţin toxice asupra agenţilor de control biologic sau a duşmanilor naturali ai dăunătorilor, în primul rând datorită cantităţii scăzute de reziduuri, decât pesticidele convenţionale din clasele chimice: organo-fosfaţi, carbamaţi şi piretriozi. Totuşi, săpunurile insecticide pot fi periculoase pentru organismele benefice, duşmanii naturali ai dăunătorilor: buburuzele şi crisopele (prădători ai afidelor) au fost găsite moarte în urma pulverizării soluţie de săpun pe plantele unde ele se hrăneau. Chiar dacă aplicarea săpunurilor insecticide este foarte puţin periculoasă pentru acarienii prădători, Neoseiulus(Amblyseius) cucumeris a fost decimat în proporţie de 90% în primele 48 de ore de la tratament. Aplicarea directă a săpunurilor insecticide este deosebit de periculoasă pentru Phytoseiulus persimilis, înregistrându-se o mortalitate de 100%. Abia după trei zile de la aplicare dispare toxicitatea. În general, odată ce reziduurile de la tratamentul cu săpunuri insecticide au fost disipate, ele sunt mai puţin periculoase pentru entomofauna utilă.

Modul de acțiune a soluției de săpun

Modul de acţiune al săpunurilor insecticide nu este încă foarte bine înţeles, odată ce s-au evidenţiat patru căi prin care acestea ucid dăunătorii insecte şi acarieni:

  1. Cu ajutorul acidului gras prezent, săpunurile penetrează mai întâi cuticula insectelor, dizolvând sau distrugând integritatea membranei celulare. Aceasta cauzează celulelor scurgeri citoplasmatice şi colapsul, distrugându-le funcţiile respiratorii, având ca rezultat deshidratarea şi moartea insectei sau acarianului.
  2. Săpunurile pot acţiona ca regulatori de creştere ai insectelor, interferând cu metabolismul acestora şi cu producerea de hormoni de creştere în timpul metamorfozei (trecerea de la un stadiu larvar la altul, până ajung adulţi)[(filmele americane cu insecte gigantice au avut ca sursă aceste adevăruri descoperite de cercetători, sau sunt SF ale căror realităţi le descoperim în zilele noastre!?)notă personală]
  3. S-a presupus că săpunurile blochează porii respiratori ai insectelor, interferând cu respiraţia, omorându-le prin sufocare.
  4. Săpunurile întrerup fosforilarea oxidativă sau inhibă producerea de ATP (adenozin trifosfat), [(principalul component al ciclului lui Krebs, care este răspunzător de producerea de energie necesară vieţii organismelor, fie ele plante, fie dăunători, fie entomofaună utilă)(Ciclul lui Krebs reprezintă ciclul respirator al organismelor vii, unde printr-o serie de reacţii metabolice, ATP- adenozin trifosfat, sub influenţa unor enzime catalitice, se transformă în ADP – adenozin difosfat, bioxid de carbon, apă şi energia necesară vieţii).notă personală]

Există o mulţime de acizi graşi. Doar câţiva au proprietăţi insecticide. Aceste proprietăţi se bazează numai pe lungimea lanţului carbonic al acidului gras. Cele mai multe săpunuri cu efect insecto-acaricid au în compoziţie un lanţ carbonic lung al acidului gras (10 sau 18-lanţuri de grupări carbonice, înaitea radicalului liber), pe când acizii graşi cu lanţuri carbonice scurte (9 sau mai puţine grupări carbonice) au efect erbicid (de distrugere a buruienilor), aşa că utilizând produsele care au în compoziţie lanţuri catenare scurte, riscăm să ucidem plantele. De exemplu, acidul oleic, un acid gras cu 18 legături de carbon, care este prezent în uleiul de măsline şi alte uleiuri vegetale, este foarte eficient ca săpun insecticid. De fapt, cele mai multe săpunuri insecticide care se găsesc în comerţ conţin oleat de potasiu (sarea potasică a acidului oleic), care este unul din cele mai toxice săpunuri!

Ce marcă de săpun poate fi folosit ca și insecticid?

Este o concepţie greşită că orice “săpun” sau “detergent” poate fi folosit ca pesticid (insecticid sau acaricid). Doar câteva săpunuri au proprietăţi insecticide sau acaricide, cele mai comune dintre ele fiind: Palmolive®, Dawn®, Ivory®, Joy®, Tide® şi Dove®, care nu sunt omologate ca pesticide, au o anumită acţiune asupra unui număr de dăunători cu corp moale, dacă sunt aplicate în soluţii apoase cu concentraţie de 1%, maximum 2%. Cu siguranţă este puţin probabil că săpunurile insecticide vor fi formulate sau omologate ca pesticide.

Exemple de studii care au demonstrat eficacitatea unor diferile lichide pentru spălat vasele şi diferiţi detergenţi asupra speciilor de insecte dăunătoare şi acarieni:

  • Palmolive®, Dawn®, Joy®, Ivory® şi Dove® reduc populaţiile de afide la varză (Brevicoryne brassicae), piersic (Myzus persicae), musculiţa albă (Bemisia tabaci) la cartoful dulce şi păianjenul roşu comun la o mare varietate de culturi vegetale
  • Dawn Ultra®, lichid pentru spălarea vaselor, este atât de eficace în combaterea gândacului de bucătărie (Blatella germanica) încât cauzează o mortalitate de 100 %
  • Ivory®, detergent de vase, între concentraţiile de 0,4 %-3% sunt eficace în combaterea afidelor, psilidelor şi acarienilor. La tripşi sunt eficace concentraţiile între 1%-2%
  • Ivory®, detergent de vase şi Tide®, detergent de rufe, reduc populaţiile de afide şi acarianul citricelor (Panonychus citri), tripsul de seră (Heliothrips haemorrhoidalis)şi psilidele (muşte) la culturile de câmp.

Precauții

În ciuda acestor exemple, detergenţii de vase şi de rufe sunt în principal concepuţi să dizolve grăsimile de pe vase şi să cureţe hainele – nu să omoare insecte sau acarieni dăunători. Aceste materiale pot cauza fitotoxicitate prin dizolvarea cuticulei cerate de pe suprafaţa frunzelor. Pe de altă parte, multe frunze de plante au epiderma îngroşată şi unele flori sunt cerate, distrugerea acestora generând un risc mare de fitotoxicitate. Săpunurile insecticide în formulări comerciale, omologate, sunt mai puţin capabile să dizolve cerurile plantelor, comparativ cu produsele de curăţenie domestică. Lichidele de spălat vase şi detergenţii de haine, ca săpunuri insecticide, lipsite de orice activitate reziduală, necesită o aplicare mult mai frecventă, [(ceea ce ar stressa foarte mult plantele, în procesul de fotosinteză sau fecundarea florilor) notă personală]. În plus, detergenţii diferă faţă de săpunuri, din punct de vedere chimic. De fapt, multe săpunuri pentru mâini nu sunt compuse din acizi graşi puri. Este foarte important de reţinut că aceste soluţii nu sunt omologate ca pesticide (insecticide sau acaricide). Cu atât mai mult, companiile producătoare de săpunuri nu intenţionează ca produsele lor să fie folosite împotriva dăunătorilor de plante, deoarece nu trec prin procesul de înregistrare EPA [(Environmental Protection Agency – Agenţia Internaţională pentru Protecţia Mediului Înconjurător) notă personală].

În mulţi detergenţi de rufe şi vase nu se cunosc: tipul acizilor graşi, lungimea lanţului de carbon al acizilor graşi utilizaţi şi concentraţia. De asemenea, eficacitatea acestor produse poate fi compromisă de prezenţa agenţilor de colorare şi a parfumurilor. Toate acestea duc de cele mai multe ori la rezultate nesatisfăcătoare. Mulţi detergenţi de vase şi haine precipită în ape “dure” şi îşi pierd din eficacitate.

În ciuda efectelor pe care unele lichide de spălat vase şi săpunuri de haine le au asupra insectelor sau acarienilor, folosirea lor pe plante trebuie evitată, în primul rând pentru că ele nu sunt înregistrate ca pesticide şi nu au număr de înregistrare EPA. Cu atât mai importantă este garanţia pe care companiile producătoare de pesticide o asigură produselor lor, atunci când apar probleme. Dacă în timpul folosirii unui detergent de vase sau haine plantele sunt distruse, riscul este al utilizatorului. Aşa că, întotdeauna folosiţi un săpun insecticid împotriva dăunătorilor cel mult în serele personale şi/sau depozite.

Raymond A. Cloyd este profesor asistent la disciplina de Management Integrat al Controlului Dăunătorilor Entomofagi la Plantele Ornamentale, în cadrul Departamentului de Resurse Naturale şi Ştiinţele Mediului, la Universitatea din Illinois. El îmbină armonios cercetarea cu învâţământul şi aplicaţiile practice. Dr. Cloyd deţine poziţia de consultant în industria privată, ca supervizor al întreţinerii parcurilor şi manager la sere. Şi-a făcut teza de doctorat în Entomologie la Universitatea Purdue.


Autor: Raymond A. Cloyd, 27.05.2009;

Traducere, adaptare şi comentarii: dr.ing. Mirela Heizer, 15.08.2009, Arad

Nu vă lăsaţi “săpuniţi”: Înţelegeţi acţiunea insecticidă a săpunurilor şi detergenţilor!

Interesul pentru utilizarea pesticidelor (în acest caz insecticide şi acaricide) eficiente şi compatibile în acelaşi timp cu măsurile de control biologic sau inamicii naturali, cum ar fi parazitozele şi prădătorii, creşte continuu. Se vorbeşte despre aşa-numitele pesticide “alternative”, care includ regulatorii de creştere ai insectelor, săpunurile insecticide, uleiurile horticole, inhibitorii de creştere, fungii şi bacteriile utile şi alte microorganisme. Multe dintre aceste pesticide “alternative” sunt folosite în sere şi depozite şi lasă, în general, reziduuri minime, sunt mai puţin toxice pentru om şi au perioadă scurtă de înjumătăţire în mediul înconjurător. Ba mai mult, aceste pesticide nu sunt toxice pentru utilizatori dacă nu sunt ingerate în cantităţi foarte mari. Cele mai recomandate şi utilizate astfel de pesticide, atât în sere cât şi în spaţii de depozitare sunt săpunurile cu acţiune insecticidă.

Săpunurile insecticide sunt aplicate de la controlul până la eradicarea unor specii de insecte şi acarieni cu corp moale, aici fiind incluse:

Autor: Raymond A. Cloyd, 27.05.2009;

Traducere, adaptare şi comentarii: dr.ing. Mirela Heizer, 15.08.2009, Arad

sursa

31 comments to Acţiunea insecticidă a săpunurilor şi detergenţilor

  • vonheizer

    Mulţumesc, Huni, pentru promptitudine. Am văzut că ai pus subtitluri, aşa că eşti co-autor la redactarea materialului! O zi faină!

    • huni

      Eu iti multumesc pentru articol! Co-autor este prea mult spus, am pus subtitluri, doar ca sa fie mai usor de urmărit despre ce-i vorba, ca un bloc amplu de text poate fi foarte descurajator :). O zi frumoasa si tie!

  • chiar ieri citeam pe net despre sapun si cum se foloseste el in gradina. 🙂 gand la gand.Chiar ma intrebam de unde sa iau eu sapun de casa,ca am citit doar despre asta.Nu stiam ca si cele din comert sunt bune.

  • vonheizer

    Victoria, trebuie să alegi cu discernământ ce soluţie de săpun vei folosi. Dacă citeşti cu atenţie articolul de mai sus, vei vedea că nu este o apologie a utilizării săpunurilor în locul insecticidelor sau acaricidelor, ci doar o soluţie “alternativă”. În preambulul articolului era o propoziţie pe care Huni nu a mai publicat-o:

    NU VĂ LĂSAŢI “săpuniţi”! Un fel de a nu vă lăsa influenţaţi fără să aveţi cunoştinţă despre toate detaliile. În fiecare lucru este o măsură. Eu recomand soluţia de săpun, dar cu precauţii şi…cel mai ades, împreună cu insecticidul, ca adjuvant.

    O zi minunată!

    • huni

      Eu personal cred ca aceste metode alternative sunt utile celor care tin neaparat sa foloseasca numai materiale ”bio” pentru tratamente si stropiri. Daca folosesti impreuna cu insecticid sau un fungicid ”profesional” din punctul meu de vedere nu ai facut mare lucru. Cred ca fiecare trebuie sa ia o decizie ce metode foloseste si sa fie consecvent.
      O exceptie si un caz special, cand aceste metode alternative pot fi extrem de utile este combaterea unui atac/infectie, ce apare cu f. putin timp inainte de recoltare, cand, chiar nu este voie cu chimicale.

  • vonheizer

    Eu îi admir pe cei care vor să folosească numai produse “bio” pentru culturile lor. Partea tristă este că nu ştiu în ce măsură pot ei să asigure “izolarea”, acea distanţă rezonabilă faţă de proprietăţile din jurul lor unde încă se chimizează. Vecinii mei sunt eminamente “bio” producători, pentru că nu folosesc NIMIC, nici bio, nici ne-bio. Acolo este o sursă bogată de afide, furnici, cârtiţe, gândaci de tot felul, taphrina, monilioze şi…chiar focul bacterian. Să mă lămurească pe mine cineva să cultiv plantele în sistemul bio-product!!! Aşa că, ai dreptate: fiecare trebuie să ia decizia care i se potriveşte. Eu mi-am asumat rolul de a oferi anumite explicaţii, în zonele în care mă pricep. Doar acolo!

    • huni

      Corect! Si eu am admiratie maxima pentru care practica cultivarea fara chimicale, prin metode bio, dar am mai zis de cateva ori, asta necesita cunostinte (cum ar fi de exemplu informatiile din acest articol) si experienta multa. Cu totul alta poveste este cu cei care nu fac absolut nimic si se cred bio…cum sa zic…din punctul meu de vedere asta nu este altceva decat ignoranta sau prostie…in cazul cel mai bun lene acuta :). Din partea mea fiecare poate sa faca ce vrea in gradina lui insa cum ai zis si tu, gradinile din pacate (fericire?) nu sunt complet izolate, deci problema vecinului va fi problema mea foaaarte curand.

  • Mira

    Vonheizer,intr-o postare anterioara ne sugeratzi utilizarea unui detergent(1%?)ca o metoda mai eficienta decat aceea a folosirii sapunului.Luni am constatat cu tristetze (re)aparitzia acelor insecte de-a dreptul scarboase instalate pe ramurile tinere(imediat sub boboci)ale unora dintre trandafiri.Fac precizarea ca si anul trecut am avut batai de cap mai ales ca nu am urmarit o eventuala aparitzie a acestor “ganganii”verzi.Trandafirilor mei(in numar de 33),plantatzi si inmultzitzi prin metoda butasirii(sub peturi)si unii replantatzi abia in primavara asta,nu le cunosc denumirea dar satisfactzia pe care mi-au dat-o florile de culori si miresme diferite m-au determinat sa recurg in cele din urma la Mospilan(anul trecut)dupa ce unora le-am rupt lastarii afectatzi ,intarziindu-le inflorirea.Am citit ca procedeul este oarecum eficace dar nu pe termen lung ceea ce,iata se si dovedeste.Astfel ca am recurs la o stropire cu apa cu detergent fara a avea insa masura specifica decat “din ochi”.N-am constatat inca efectul dar sper sa nu fie altul decat cel scontat.Deocamdata,fireste pana cand voi ajunge la un centru de profil.Ce ma invatzatzi?

  • vonheizer

    Mira,
    era vorba de un detergent de vase, din gama celor biodegradabile (am cumpărat şi eu, de la Real, parcă! Dacă găsesc sticluţa o să îţi scriu cum se cheamă). L-am folosit ca adjuvant la tratamentul cu RELDAN (este un insecticid cu spectru larg, urât mirositor, dar puţin nociv pentru om, de notat că se foloseşte şi la tratamentul cerealelor, în depozite). Vei avea în continuare atac de afide, deoarece cred că vecinii tăi nu tratează şi mai ales, sunt condiţii excelente de înmulţire a lor. Multe substanţe au doar efect repelent, adică fac insectele să fugă o vreme de pe planta tratată. După ce trece acest efect, revin cu forţe proaspete, refăcute pe alte plante, nestropite. Eu îţi recomand să repeţi tratamentul la cel mult 10 zile, pentru că vremea fluctuantă de afară şi condiţiile de umiditate atmosferică sunt favorabile desfăşurării mai multor generaţii de afide în timp scurt. Eu am lucrat cu Mospilan, în experimente de control al rezistenţei încrucişate (rezistenţa pe care o crează folosirea alternativă a insecticidelor din aceeaşi grupă chimică). Este unul dintre insecticidele care sunt azi, ca apa sfinţită, adică nu fac nici rău, nici bine. Folosirea repetată şi la doze din ce în ce mai mari l-a demonetizat.

  • Mira

    Sa-ntzeleg ca ar fi indicat sa repet stropirea cu solutzia “preparata” ad-hoc si “la ochi” adica apa cu detergent(de rufe)? Am constatat ca au disparut afidele dar cred ca folosind o concentratzie “nemasurata” ,prea mare,am determinat o usoara rasucire a partziilor terminale ale lastarilor,posibil si stoparea infloririi bobocilor existentzi…?!Asadar,va rog sa-mi denumitzi totusi un tratament mai putzin empiric,zic eu,conform cunostiintzelor si experientzelor acumulate dat fiind faptul ca nelocuind permanent la fatza locului nu am posibilitatea sa urmaresc indeaproape efectul imediat.Va multzumesc!

    • huni

      Mira, da-mi voie sa ma bag si eu in discutia voastra :). Nu stiu in ce masura ai urmarit comentariile, mai ales la articolul despre combaterea afidelor dar acolo mai multa lume cu experienta (inclusiv Vonheizer) a zis ca singura metoda efectivă este folosirea insecticidelor. Deci, daca nu esti in permanenta la fata locului si vrei sa te bucuri de trandafirii tai, sa faci un tratament cu un insecticid din comerț (nu mospilan, am dat destule exemple in articolul respectiv) și vei vedea ca nu vei avea probleme. Mai ales ca este vb de trandafiri si nu de legume sau fructe nu inteleg de ce iti complici viata cu tot felul de tratamente alternative, care aproape sigur nu-te vor scapa de daunatori :)?

  • vonheizer

    Mira,
    ceea ce ţi s-a întâmplat cu vârful lăstarilor şi cu mugurii florali este datorită atacului de afide. Este efectul acestui atac, vizibil după ce au murit dăunătorii. După cum ai vâzut, soluţiile de săpun pot avea şi efecte adverse, aşa că, dacă nu este vorba despre un insecticid cunoscut, cel puţin de mine, nu mă pot pronunţa ce s-a întâmplat cu metoda bio folosită de tine.
    Încă trăim într-o ţară plină de oameni iresponsabili, cărora nu le pasă de dorinţele noastre de a trăi într-o lume curată, nepoluată. Aşa că e musai să folosim insecticide. Eu îţi recomand un insecticid cu efect sistemic, aşa să ceri la fitofarmacie, dacă nu eşti în permanenţă la locul unde sunt plăntuţele!

  • Mira

    Vonheizer,din pacate oraselul in care locuiesc nu are fitofarmacie doar doua florarii(patronate de acelasi stapan)care mai comercializeaza ceva insecticide,funcicide,etc iar vanzatoarele sunt cred… doar… vanzatoare,una dintre ele mi-a recomandat Mospilanul.Am sa incerc maine…Va multzumesc!
    Huni,am parcurs postarea despre combaterea afidelor,pe-atunci n-am constientizat ca “intrusii verzi” poarta acest nume si nici nu (re)aparusera astfel incat sa ma alarmez, asa ca am experimentat una dintre metodele sugerate.De-acum mi-am invatzat “lectzia” 😉 Seara buna!

  • Maryanne

    la mine viespea croitor imi da batai de cap.Mi-a stricat f multi boboci si ma dispera .Am stropit,si stropesc cu insecticid din 10 in 10 zile si tot imi gaureste .

  • vonheizer

    Maryanne,
    scrie-mi cu ce insecticid ai stropit, din 10 în 10 zile şi tot ai semnalat atac de viespe!

    O să încerc să îţi recomand altceva.

  • Badea

    Vreau sa incerc la vara tratamente pentru mana cu solutie de otet(e foarte bun in combatrea micozelor la om).
    A mai incercat cineva?
    Unii tarani folosesc apa cu detergent pentru a scoate coropisnitele din brazdele cu legume

  • […] si despre insecticidul cu urzici, dar nu aveam timp sa astept 24 de ore. Asa ca fuguta am rasfoit blogul lui Huni si m-am […]

  • […] primele semne trebuie să luăm măsuri! Am citit că şi alţii au avut probleme de acest gen şi solutia cu săpun s-a dovedit a fi […]

  • phlox

    Ella, draga mea, multumesc pentru sfatul cel bun cu detergentul de vase! Anul acesta am kilarit (scuze)netrebnicele (ce vina or avea sa le gratulez cu astfel de epitete?!)de omizi ale viespii negre sau galbene a agrisului, care, in lipsa mea a reusit sa-si faca de cap cu frunzele (3 ani la rand m-a lasat fara frunze, dar si fara fructe, logic, pana m-am documentat,asa cum sade bine unui gradinist serios)agrisului meu. Inainte de pauza asta fortata a incercat ea ceva munca perfida, da’ am oprit-o din eufuziune cu, fireste, solutia de care ne-ai povestit. Rezultatul: au cazut ca secerate, la propriu, n-as fi zis, in agonie pe jos (pe folia de la baza tufei). E drept ca in pulverizator a mai ramas din maceratul de usturoi cu ceapa cu care am stropit inainte urmat cu pudrarea cu cenusa, dar dupa ce am stropit si cu solutia de detergent am vazut cum nici intr-un minut alea cadeau bete si ramaneau acolo. La purici-afide a mers, e drept ca nu asa de spectaculos ca la omidici, dar nu m-a dezamagit.
    Deci, draga mea, MULTUMESC
    cu drag

  • Alina

    Ca un mic agricultor cu o mare pasiune, cercetez neincetat plantutele. Am cateva firicele de rosii care si-au schimbat culoarea. Ma puteti ajuta cu informatii? Ce anume are si daca are ceva cu ce pot sa elimin? Iata-le…
    Mii de multumiri!!!

  • phlox

    Sunt doua cauze principale, daca nu gresesc: fie plantutei ii este cam frig, fie nu ajunge la destinatar fosforul. Chiar daca, sa presupunem, in sol exista fosforul sub varii forme (ingrasamant chimic sau organic), se stie ca acest element in conditii de substrat rece, sau vreme rece, nu este asimilat. Banuiesc eu, asa, rasadul a fost pus de curand. Sa-l lasam sa-si revina dupa stresul transplantarii. Daca banuiala mea nu este corecta, atunci incearca sa pudrezi substratul cu cenusa sau faina de oase. daca peste noapte este mai rece, sub 15 grade, e cazul sa le pui palarii din peturi.
    la recolta cat mai bogata!

  • Alina

    Perfect adevarat!!! Rasadurile le-am pus ieri, dupa ce au stat intr-o incapere cu o temp putin mai scazuta decat era necesar pt rosii, dar nu am avut unde:(… dar mi-am invatat lectia! Le-am stropit cu macerat de urzica si sapt viitoare as vrea sa stropesc cu zer&co…phui ce m-am linistit…citisem despre stolburul solanaceelor…
    Inca o data…mult succes in ceea ce faceti! U rock!

  • mihai stanescu

    stimate specialist
    Am construit acum un an o locuinta si anul asta am descoperit ca grinzile de brad de la acoperis sant infestate cu gandacul croitor. Ce ma sfatuiesti sa fac pentru al elimina/alunga??

    Daca cineva stie vreun tratament pentru acest fenomen va rog dati mi o mana de ajutor

    cu respect
    mihai

  • Sandu

    Pentru a amplifica efectul sapunului ca insecticid, amestecati-l cu ceai de pelin concentrat. Veti fi uimiti de rezultate!

  • […] se poate turna ceai de usturoi. O alta varianta, mai chimica, ar fi stropirea plantei cu solutie de sapun . Share this:TwitterFacebookLike this:Like Încarc… Posted on iunie 23, 2013 by TZ • […]

  • Carla

    Buna, am mare nevoie de ajutor 🙁 desi nu sunt agricultor cu o iubitoare de plante si am in apartament plante pe care le iubesc. Am o craciunita (aceea cu frunze rosii) era superba pana la musculita alba. Am citit despre insecticide dar nu ma pricem nici ce sa iau sa nu o atac nici cum sa il prepar. O am de multi ani si era foarte mare si frumoasa si imi doresc enorm sa o salvez, daca ma puteti ajuta. Multumesc

  • Carla, eu dau pe razatoarea mare un rest de sapun de casa hand made, cam o lingura dupa radere, il fierb pana se dizolva; dupa racire pun cam 50 ml de spirt medicinal intr-o sticla de 1 l, adaug sapunul si completez cu apa. amestec, pun fas-fas-ul, stropesc. nu am avut daune la plante, dar uneori a trebuit sa dau de mai multe ori, ca dozajul era mic. N-am incercat pe craciunita, dar a mers la muscate, trandafiri, hibiscus. Pentru orice dihanie de insecta.

  • mariana

    Buna ziua,
    Va rog sa imi dati un sfat cu privire la ingrijirea florii pentru care am atasat pozele de mai jos.Nu stiu ce a imbolnavit-o si nu stiu cum sa o tratez 🙁
    As vrea sa stiu si cum se numeste.Poate sa-mi spuna cineva?


    Dar pentru florea de mai jos atasata, stiti cumva cum se numeste?

    Mi-ar fi de folos sa le cunosc numele,le-as gasi mai usor pe site-urile de specialitate… sa stiu cum sa le ingrijesc.

    Multumesc frumos

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

  

  

  

Upload Files

You can include images or files in your comment by selecting them below. Once you select a file, it will be uploaded and a link to it added to your comment. You can upload as many images or files as you like and they will all be added to your comment.