Viţa de vie pe spalier a venit cu casa, dar am ignorat-o complet în primul an. Numai după ce am început să mă documentez despre viticultură şi am plantat câţiva butaşi, am ajuns să apreciez valoarea unui butuc matur, care îţi oferă libertatea de a experimenta cu diferite forme de tăiere, garantând recoltă în maxim 2 ani.
De doi ani deja, mă tot gândesc cum să conduc via pe spalierul existent, iar anul acesta a sosit timpul să efectuez tăieri mai drastice pentru a obţine un cordon pe două nivele, cu verigile de rod uniform distribuite.
Dacă aş fi mai isteț l-aş lăsa aşa cum este acum, pentru că şi aşa, produce mai mult decât putem consuma, dar pur şi simplu nu îmi place că sunt aiurea distribuite coardele de rod. Acest lucru îngreunează, lucrările de tăiere şi de recoltare, dar adevăratul (şi probabil singurul) motiv al schimbării este, că nu îmi place cum arată. De fiecare dată când ma uit la spalier se activează partea de proiectare a creierului meu (parte extrem de activă de altfel, responsabilă pentru elaborarea proiectelor din jurul casei) şi deja văd cordoane imaginare frumos etajate. Pentru liniştea mea sufletească, neapărat trebuie să fac treaba asta, cu riscul de a rămâne fără recoltă anul acesta pentru că odată ce mi se pune pata pe ceva…
Deci, aşa arată spalierul (o parte din el) momentan, iar ceea ce-mi doresc eu este ceva asemănător cu ceea ce se vede pe ultima imagine, din dreapta:
 |
 |
 |
După multe ore de lucru (din care 80% stat şi gândit cu foarfeca în mână) aşa arată rezultatul final. Sunt foarte curios ce ne va produce anul acesta.
 |
 |
 |
Anul trecut (2009), după tăiere cam aşa arăta via pe spalier, doar ca să aveţi idee din ce s-a făcut jungla ce se vede din primele imagini:
 |
 |
Voi ce ziceţi, oare va fi mai bine pe termen lung cu acest tip de tăiere sau nu?
S-ar putea să te mai intereseze:
RSS
mail
Bineinteles ca arata mult mai bine acum.Cred ca vei avea si ceva recolta.Macar de pofta.
Mult mai bine decat la mine,ca am exterminat-o definitiv
Sper sa ai dreptate Victoria! La prima vedere si eu am vrut sa ‘eliberez’ locul, dar dupa ce am gustat prima data din struguri, mi-am schimbat parerea. Nu ca ar face cine stiu ce struguri, dar este productie proprie, iar dupa ce m-am prins cum se taie a inceput si sa-mi placa sa ingrijesc via
Bine te-am găsit!
Doreşti să ai un zid frumos garnisit cu viţă de vie! Este de apreciat silinţa.
Ai grijă ca, în fiecare an, să laşi cepi de rod cât mai aproape de lemnul multianual, ca să nu rişti să obţii o boltă de frunziş cu baza cheală. Viţa de vie, ca orice liană, are polaritate pronunţată, adică vegetaţia tinde să atingă punctul cel mai de sus şi cel mai îndepărtat de rădăcină. Trebuie să cercuieşti cordoanele de doi ani. Regula de bază este că via rodeşte pe lemn anual situat pe lemn de doi ani. În fiecare an să îţi alegi pentru garnisirea peretelui, corzile care au în mod natural direcţia cea mai bună pentru scopul tău. În funcţie de soi, scurtează-le la 8-12 ochi (muguri). Astfel, vei avea şi rod şi creşteri frumoase. Cepii de înlocuire nu se lasă cu mai mult de un ochi vizibil. Cei pe care tu îi numeşti cepi de înlocuire, din componenţa verigii de rod, sunt de fapt cepi de rod şi trebuie să aibă 2 ochi vizibili. Veriga de rod este, de regulă, alcătuită din cep şi cordiţă (un cep de 2 ochi şi o cordiţă de 5-12 ochi, în funcţie de soi). Sunt soiuri la care se lasă şi călăraşi (cordiţe de 4-6 ochi), pentru a diminua vigurozitatea soiului şi a favoriza rodirea. Cepii de înlocuire sunt întotdeauna situaţi pe lemn multianual şi au rolul de a readuce masa vegetativă cât mai aproape de butuc. Dacă nu te-am ameţit, mă poţi întreba orice. În acest domeniu sunt acasă! O zi cât mai liniştită!
Bine ai venit Vonheizer!
Wow, mersi pentru explicatie! Mai citesc odata ce ai scris si apoi poate revin
Nu am zis nimic de cepii de inlocuire, din cate tin eu minte, unde ai vazut asta? Despre veriga de rod am scris la taierea vitei de vie. Daca ai timpul sa te uiti pe acolo sa-mi zici daca n-am inteles eu ceva bine. Eu prefer cordonul, pe care sunt uniform distribuite verigile de rod, pe care ii voi forma anul viitor din coardele ce vor creste anul acesta, prin scurtarea lor la 2 ochi primavara urmatoare. Poate ca nu folosesc eu bine termenul de veriga de rod…cred ca se numeste cep de rod
“Veriga de rod – o formaţie alcătuită din coarda de rod şi un cep de înlocuire, fiind elementul de producţie la sistemul de tăiere mixt.”
Acesta este citatul din articolul tău despre tăierea la viţa de vie.
Dacă doreşti să utilizezi cordoane de rod, trebuie să le proiectezi din vreme.
Lasă pentru început veriga de rod standard, adică cep de rod -coardă de rod. În anul următor, prelungeşte coarda de rod 2010 cu ultimul lăstar de pe ea.
Atenţie la o şmecherie, pe care mulţi nu o observă. Ultimul ochi de la coardă lasă-l catre butuc, astfel ca lăstarul ce va creşte acolo, să poată fi arcuit în aşa fel încât să nu se rupă. Dacă ultimul mugur “caută” în afară, la cercuirea lăstarului care va creşte din el, se va rupe atât lăstarul, cât şi o parte din coarda 2010.
Revenim la coarda 2010: ai lăsat o prelungire de 6-12 ochi; pe coarda 2010 taie cepi de 2 ochi vizibili. În 2011, la fiecare cep laşi numai un cep, din lăstarul de jos şi tai “la ras” lăstarul crescut din ochiul de sus. Aşa vei avea elementele de rod aproape de butuc.
Da, exact asa vreau sa fac cum ai scris tu in ultima parte a comentariului. Ma bucur ca ai trecut pe aici si iti multumesc pentru completari si comentarii, o sa corectez articolul respectiv!
Cu multă plăcere! M-am înscris la newsletter-ul tău şi voi studia, în măsura în care timpul îmi permite şi dacă nu te supăr, celelalte materiale de pe blogul tău. Voi face comentarii acolo unde mă pricep. Dacă vrei să îmi vezi plantele, poţi vizita: http://s261.photobucket.com/home/vonheizer/allalbums
Pe curând! Ella
Cum sa mă supăr, chiar te rog, să mai completezi sau să mă corectezi, dacă este cazul. Am vrut să-ţi recomand să te abonezi, dar m-am abţinut…n-am vrut să fiu prea insistent
. Te mai aştept!
Sa stii ca eu sunt pasionata de vita de vie,ma fascineaza pur si simplu.Cand intru la taiat intai citesc butucul si apoi bag foarfeca.Tu ai facut un desen acolo,care arata f bine,dar depinde de soi ca sa aplici acea forma butucului.Ce soiuri sunt acestea din poze?.Depinde de soi si de vigoarea lui cum dai forma butucului si ce tip de taiere ii aplici.Eu cred ca o sa faca ceva struguri,dar puteai da o alta forma butucilor.Cum ai taiat-o tu merge mai degraba la bolta decat pe spalier.Daca imi spui ce soiuri sunt iti spun ce tip de taiere merge.Daca sunt de vin,era simplu sa faci doua cordoane pe o tulpina de 80-90 cm,cu verigi de rod.Parerea mea.
Nu stiu exact ce soi sunt… Cel rosu care mai apare in header (inceraca sa dai refresh pana ce apare
) of fi isabela poate. Cel alb cred ca este de masa, un soi timpuriu f. dulce. Am facut asa pentru ca am un spalier de peste 2 metrii inaltime si am vrut sa fie garnisit de tot. Daca ai stii cat am stat eu sa ‘citesc’ butucul…zeci de minute cu foarfeca in mana sa iasa in asa fel incat sa am si ce recolta dar sa si obtin forma dorita si sa scap partea lemnoasa de sus (cred ca 80% din timp numai am stat si m-am gandit de aia a durat 3 zile 
). Aia cu veriga de rod nici acuma nu am inteles 100% trebuie sa-mi arate cineva niste desene sau poze….
Huni,
eu voi face niste adnotari pe o poza din cartea de viticultura si o sa scanez materialul rezultat. Daca crezi ca iti va fi de folos schnema respectiva, scrie-mi. O sa o postez pe Photobucket, la pagina mea si iti trimit linkul.
Asta va fi deseara, poate. Aici s-a facut frumos afara si merg sa termin de taiat pomisorii cau care am ramas restanta.
Tu spune-mi daca ai nevoie de schema, daca nu cumva te-a sfatuit cineva intre timp si sa fiu in plus
Da, am nevoie, sa-mi trimiti te rog daca ai timp sa faci! Ce bine ca s-a facut frumos la tine, aici un Cluj momentan ninge
. Spor la treaba!
Nu e greu ,o sa vezi,cand ai sa intelegi o sa ti se para floare la ureche.
Da, asta este o regula in general valabila, totul pare greu numai pana ce te prinzi cum se face
http://s261.photobucket.com/albums/ii54/vonheizer/In%20gradina/?action=view¤t=taiereaGuyotmultiplu.jpg
Huni, ai aici schema promisa!
Spor la treaba! O să postez şi poze din grădina mea. Azi e soare şi mergem iarăşi afară. Noi avem căsuţa la Battonya, în Ungaria
Mersi pentru schema Vonheizer! Zici ca e soare doar sa-mi fie de ciuda
, ca aici inca e zapada…din nou 
. Abia astept sa-ti vad pozele din gradina. Am vazut ca in apartament nu duci lipsa de flori, ma gandesc ca ai o gradina minunata la Battonya. Spor la treaburi si sa va bucurati de vremea frumoasa!
Buna ziua Vonheizer!
Am nevoie de un sfat. Anul trecut – 2009 – am plantat 50 de butasi de muscat ottonel si 40 chasselas. Te rog sa imi spui ce sistem de conducere si tipul de taiere sa ii aplic (via e in apropiere de Rm. Valcea, o medie anuala de 9-10 grade). Multumesc!
Anul trecut ai plantat via, asadar este in anul II acum. Deocamdata taie scurt, in cepi de doi ochi vizibili. Pregateste sistemul de sustinere in forma semiinalta si anul viitor sa faci deja varigi de rod, ca sa ai de unde, in anul IV sa alegi doua cordoane. Cel mai bine este sa tinem legatura si sa faci totul pas cu pas. La media anuala de 9-10 grade…va fi aromat Muscatul tau! Spor la treaba!
Buna seara Vonheizer!
As avea si eu nevoie de un sfat. Anul trecut (2009 primavara)am plantat in gradina cativa butasi de Perla de Zala. Care ar fii sistemul de conducere cel mai porivit pentru acest soi? Locuiesc in Bistrita. Temperatura medie anuala este de 8 grade si ceva. Sunt anumite soiuri care sunt recomadate pentru aceasta zona? De fapt constat ca am nevoie de doua sfaturi.
Multumesc!
Niin, buna dimineaţa!
Sfatul 1.
Perla de Zala poate fi dirijată pe forma de condurece semiînaltă, pentru a evita pericolul îngheţurilor târzii, la sol. Dacă totuşi optezi pentru forma joasă, trebuie să o îngropi în fiecare an, toamna şi să o dezgropi primăvara. Eu zic căe prea multă manoperă şi recomand forma semiînaltă.
Sfatul 2.
Temperatura medie anuală sub 10 grade Celsius este favorabilă în general soiurilor albe aromate sau semiaromate. Soiurile roşii nu au condiţii de acumulare antocianică (pigmenţi) şi nici nu au timp să acumuleze zaharuri. Zona este una pentru vinuri cel mult de regiune, cu mici excepţii. Poţi, după părerea mea, să plantezi: Fetească albă, Muscat Ottonel, Riesling varietal şi chiar Mustoasă de Măderat.
Spor la treabă!
Mersi Vonheizer, ca tii frontul aici
!
Servus lume!
Mi se pare fain acest site; doar ca discutiile se poarta la un nivel mult prea inalt (aproape academic! LOL!!!) Eu sunt un incepator; locuiesc in Canada (Windsor, Ontario) si inca nu stiu cum sa-mi tai via – 3 butasi – din jurul deck-ului meu. Vreau sa-mi imbrace deck-ul si sa-mi dea struguri pentru masa numai. As aprecia daca cineva m-ar ajuta cu elemente de baza (prefer prin email caci in general lipsesc mult de acasa); eu sunt un habarnist! LOL!!! Daca nu, mai sap aici pe Internet! (Vazui pe niste site-uri frantzuzesti ca pe o coarda de anul trecut va creste anul acesta una/mai multe care va/vor fructifica. Nu stiu daca am priceput corect sau nu! LOL!!!). Succes tutulor! Sic! Vorba impushcatului!!! LOL!!!
euinsumi (at) hotmail (punct) com
Mustaciosul, bine ai venit!
Mie mi se pare ca sunt explicate destul de ok lucrurile de baza si precizez ca nici eu nu sunt mare viticultor. Citeste cu atentie ce s-a scris in articolele legat de subiect (vezi si aici: taierea vitei de vie), iar comentariile la fel, contin o gramada de informatii extrem de utile. Daca ai intrebari concrete sa le pui!
Spor mai intai la citit si dupa aia la lucru.
Multumesc Vonheizer!
Citind raspunsul mi-am dat seama ca as mai dori sa aflu ceva. Desi imi place f. mult sa ma ocup de via din jurul casei prefer soiurile mai rezistente la boli. Prin urmare as dori sa stiu care dintre soiurile Fetească albă, Muscat Ottonel, Riesling varietal si Mustoasă de Măderat este mai rezistent la boli si ger? As putea sa altoiesc aceste soiuri pe hibrid alb (nu stiu cu ii zice) care este pe rod. Un amic a afirmat ca s-ar numi “Izabela alba” dar n-am gasit nicaieri o asemenea denumire. E un soi foarte parfumat iar maturarea incepe la mijlocul lunii august.
Intr-un articol gasit pe WEB publicat de Liliana ROTARU, C. ŢÂRDEA, Isabela ILIŞESCU de la U.Ş.A.M.V. Iaşi, am gasit informatii despre hibrizii înnobilaţi, soiuri cu rezistenţe biologice multiple, cu rezistenţă mare la ger şi cu potenţial ridicat de producţie, cum sunt: Muscat de Pölöskey, Frumoasa albă sau Moldova. Exista si alte soiuri de hibrizi înnobilaţi care s-ar preta in zonele cu temperatura medie anuala de 8-9 grade?
Soiul hibrid Izabela albă; ca şi ceilalţi hibrizi direct producători – HPD, cum li se spune în terminologia de specialitate, sunt INTERZIŞI la plantare pe teritoriul UE. Aceştia se mai pot cultiva doar în gospodăriile populaţiei şi numai pentru consumul propriu, pe riscul producătorului. HPD au un conţinut semnificativ de alcool metilic, care afectează nervul optic, provocând, în timp orbirea, de unde şi vorba din popor “bei până orbeşti”. Alcoolul metilic nu se regăseşte în compoziţia vinurilor provenite din soiurile nobile, în care unicul alcool este cel etilic, nedăunător sănătăţii, ingerat în cantităţi moderate.
Întrebarea ta era dacă poţi să altoieşti pe unul din soiurile enumerate de mine, acest hibrid. Răspunsul este NU. Soiurile numerate de mine sunt soiuri nobile şi sunt ele însele altoite pe portaltoi rezistenţi la filoxera radicicolă, SO4, Kobber 5 BB sau alt portaltoi, în funcţie de zona de cultură. Pentru zona Bistriţa, soiurile nobile se altoiesc pe Kobber 5 BB. Toate soiurile de struguri pentru vin rezistă, de regulă, fără pierderi prea mari, până la -16 grade Celsius. În literatură ai să găseşti că rezistă până la -22 grade Celsius. Aceasta este limita la care rezistă soiurile soiurile pentru vin. Soiurile pentru masă sunt ceva mai puţin rezistente, în literatură se stipulează că ar rezista până la -18 grade Celsius. Practic, ele rezistă până la – 14 grade Celsius. Soiurile nobile sunt, de regulă, sensibile la boli. De aceea, majoritatea celor care ai viţă de vie în gospodărie preferă hibrizii, care snt mai rezistenţi. Eu nu aş ezita să aleg între un hibrid rezistent la boli şi un soi nobil pe care trebuie să îl îngrijesc mai mult, pentru că şi satisfacţia este pe măsura efortului. Dar, fiecare face cum crede de cuviinţă. Eu obişnuiesc să spun: eşti vinul pe care îl bei
Ceea ce ai citit în materialul colegilor de la Iaşi se referă la hibridări între soiuri nobile, nicidecum hibrizi înnobilaţi. Prin aceste hibridări se pot obţine soiuri cu rezistenţă la diferiţi factori de mediu sau cu potenţial ridicat de producţie. Soiul Moldova este un soi de masă, cu coacere târzie, pe care tu nu îl vei putea mânca decât foarte acru, datorită acidităţii mari, care nu are timp să fie atenuată de creşterea conţinutului în zaharuri.
Dacă mai ai întrebări, voi răspunde cu plăcere.
Pentru Vonheizer:
Buna Vonheizer,
Locuiesc undeva langa Suceava si anul asta am plantat doi butasi altoiti din soiul Moldova cumparati de la supermarket.
S-au prins amandoi si au dat lastari care au cam de 25 cm.
Daca soiul asta nu ajunge la coacere in zona mea ce soiuri de vin/masa ar fi recomandate pentru aceasta zona in afara de HPD Isabela?
Multumesc.
Multumesc!
Cred ca nu am fost foarte explicit la intrebarea cu altoitul asa ca o reformulez. Acum am in curte cativa butasi de Izabela albă (sau ce-o fii) pe rod si doream sa stiu daca pot altoi acesti butasi cu Fetească albă, Muscat Ottonel, Riesling varietal sau Mustoasă de Măderat. Ma gandeam ca asa as ajunge mai repede la o productie de struguri nobili.
Sa stii ca raspunsul tau m-a intristat. Imi face mare placere ca la Craciun si Paste sa beau un vin bine facut de cioată (eu îi zic de târnaţ) . Acum la sarbatori in loc sa ma inveselesc o sa ma intristez gandindu-ma la orbire
Îmi pare rău că te-a întristat răspunsul meu. Liberul arbitru îţi permite să faci singur alegerile. Medicii îmi spun că nu trebuie să mănânc ciocolată, dar mie îmi place şi o mănânc pe furiş.
Nu poţi altoi soiuri nobile pe acea Izabela albă. Soiurile nobile se altioesc numai pe portaltoii despre care ţi-am scris.
Imediat dupa intrarea in vegetatie, la vie se aplica plivitul lastarilor (conforma cartilor). A facut cineva aceasta operatie la viile hibride de langa casa? Este utila? Poate sa-mi dea niste detalii?
Niin,
plivitul lăstarilor, acea operaţiune pe care ai găsit-o în cărţi, se referă la “îndepărtarea lăstarilor crescuţi pe tulpina viţei de vie”.
În plantaţii, plivitul lăstarilor se face din mai multe motive şi o să-ţi spun câteva, să nu te plictisesc:
1. lăstarii crescuţi pe tulpină sunt primii care se hrănesc cu sevă, cresc viguroşi, deoarece sunt lacomi şi aparatul foliar de pe “scaunul” butucului va avea de suferit.
2. se poate face erbicidarea mult mai uşor, nefiind afectată viţa de vie, lemnul tulpinii putând să suporte anumite erbicide fără urmări nedorite. Să nu uităm că sunt erbicide cu efect total, neselectiv, care pătrund în plante prin frunze şi lăstari tineri.
3. Vara, sporii ciupercii care provoacă mana viţei de vie ajung mult mai uşor pe frunzuliţele acestor lăstari, infectează planta, îşi desfăşoară ciclul biologic şi devin o sursă de infecţie permanentă. Mana viţei de vie este periculoasă până când frunzele au suprafaţa de maxim 25 cm pătraţi.
Acum, depinde foarte mult de scopul în care faci acest plivit. * Dacă ai acasă o boltă de vie hibridă şi aceasta a început să se degarnisească de la bază, lăstarii crescuţi pe tulpină sunt un dar de la Dumnezeu, că poţi redecora bolta în mod natural, deci nu trebuie să îi pliveşti.
* Dacă vrei să creezi un nou cordon sau să cobori scaunul butucului, atunci iarăşi nu trebuie să îi pliveşti.
* Dacă vrei să erbicidezi, pliveşte-i! E musai!
Multumesc pentru a nu stiu cata oara! Sunt impresionat de efortul pe care-l depui pentru a raspunde la tot ce-mi trece prin cap (mie si altora). Eu am citit despre plivit in doua carti mai vechi si am scanat in fisierul urmator o parte din text precum si autorul:
http://www.box.net/shared/qzr006cfug
a doua carte este tot din aceiasi perioada: Taierea si conducerea vitei de vie pe linga casa, autor Prof dr. doc Teodor Martin
Eu am observat ca in aceasta primavara din majoritatea mugurilor au pornit doi lastari (gemeni), asa cum se vede in prim planul din poza:
http://picasaweb.google.com/lh/photo/CFK-YNvH5tyT-EhQov0NhQ?feat=directlink
Doresc sa stiu daca ar fii bine sa inlatur lastarul mai putin dezvoltat. Via este intradevar in forma de bolta, dar pe lateral am facut niste cordoane orizontale, cum se poate vedea in imaginea de mai sus, precum si spalier pe care este dirijata tot cordon orizontal.
Este chiar recomandat să înlături lăstarul geamăn mai puţin dezvoltat. Atenţie, însă, ai grijă ca lăstarii rămaşi să se opună ca poziţie pe cordon. Este bine pentru economia energetică a plantei. Dacă sunt pe aceeaşi parte, din cicatricea rămasă va crşte un nou lacom. Asta înseamnă că, dacă poziţia lăstarului mic este mai bună, este preferabil să îl laşi pe acela, cu riscul de a “pierde”nişte strugurei anul acesta. De regulă, lăstarii mai mici din pereche (cei are pornesc din mugurii secundari) cresc “spre interior” şi nu au o poziţie mai bună decât lăstarul pornit din mugurele principal. Dacă ai mulţi lăstari lacomi înseamnă că:
- ai tăiat prea drastic anul acesta
sau
- ai avut umiditate îndestulătoare în sol
sau
- vremea a fost excelentă şi nu au suferit de îngheţ
sau
- ai fertilizat în toamnă
sau
…spune-mi tu ce condiţii favorizante ai avut! Mai învăţ şi eu! Mulţumesc anticipat!
P.S. Ai fost sfătuit să lucrezi pământul în jurul pomului, sau abia l-ai plantat? Eu ţi-aş sugera să semeni şi acolo iarbă. Pământul lucrat “ogor negru” pierde apa foarte repede. De aceea în horticultura modernă se practică înierbarea. Este doar o sugestie. Dacă nu o consideri fundamentată, combate-mă! Fără ajutorul vostru aş uita multe din cele învăţate sau experimentate în perioada de muncă în răposata cercetare românească.
Va trebui sa verific si eu ca este probabil sa am cativa lastari lacomi si eu la vie. Legat de pamantul sapat in jurul pomilor si eu fac la fel. Nu sap chiar asa de mult cat a sapat niin dar am grija ca iarba sa nu creasca in jurul tulpiniilor.
Referitor la poziţia pe cordon vrei sa spui ca la o privire de sus lastarii sa fie situati de o parte si de alta a cordonului?
Ai ghicit cauzele:
1. am tăiat drastic anul acesta (daca o sa am putin timp poate mai dezvolt tema)
2. umiditate îndestulătoare în sol
3. am fertilizat în primavara (putina mranita)
4. nu au suferit de îngheţ
Ce se vede in planul secund al pozei este o magnolia de 3.5-4m inaltime pe care am mutat-o in aceasta primavara. Peste solul din jurul ei am pus un strat de mulci (7-10cm) din frunze uscate si tocate pentru a conserva umiditatea si a impiedica compactarea solului, deoarece anul acesta o ud foarte frecvent .
Niin, daca ai timp sa faci un scurt material despre via din gradina ta (ce lucrari ai efectuat, de ce, si care a fost rezultatul) va fi placerea mea sa-l public aici. Sunt convins ca sunt multi incepatori care ar fi interesati!
Da, de o parte şi de alta a cordonului, exact!
Mai pune poze cu via ta, să vedem şi noi! Mulţumim!
O sa pun niste poze cu via, dar pana atunci iti trimit o floare de sezon:
http://picasaweb.google.com/lh/photo/L8iv4dT5wwJo2BueAALpfot6-FjR3V72jfycYj6webM?feat=directlink
Cred ca nu mai e mult si o sa pot sa trimit prin internet si parfumul o data cu poza, ceea ce va insemna o perceptie mai apropiata de realitate.
Si cum nimic nu e gratis pe lumea asta, sa te astepti ca vor mai urma intrebari referitoare la vie si pomi.
Mulţumesc de liliac! este floarea mea preferată! Păcat că nu poţi trimite încă şi parfumul. Până atunci mă voi mulţumi să miros liliacul meu galben, unicat în zonă, deocamdată.
Cât despre…nimic nu e gratis pe lumea asta…aştept întrebări şi cine ştie…poate mai mult decât o floare! Un buchet? Ar merge?
))
pt vonheizer
buna ziua tuturor. caut de mult timp specialisti in viticultura si de data asta se pare ca i-am gasit.sint si eu interesat de altoitul vitei de vie si as dori cit mai multe informatii. eu am deja o vie plantata in curte din care fac un vin grozav(producatoare) dar as dori inlociurea vitelor care nu-mi plac cu alt soi. cum am luat teapa cu vite altoite din comert m-am decis sa achizitionez un cleste de altoit in omega. am altoit in aceasta primavara in coarda de anul trecut si eram tare bucuros ca tot ce am pus plecase bine, dar acum constat ca de fapt nu se caluseaza si se usuca. regretul meu este ca am intrat in posesia clestelui destul de tirziu si poate se datoreaza faptului ca via “plingea” foarte tare. spuneti-mi va rog care este perioda optima de altoit si ce greseli sa evit. multumesc!
Tica,
spune-mi mai în detaliu cum şi ce ai făcut! Niciun doctor nu poate pune diagnosticul fără să vadă pacientul, fie şi prin videoconferinţă, dacă nu se poate “live”.
Din puţinele informaţii pe care mi le-ai dat, pot să intuiesc ce ţi s-a întâmplat:
1. incompatibilitatea la altoire este unul din motive (sunt acolo, nişte vase conducătoare ale sevei, care, dacă nu sunt alipite perfect, nu se vor suda. Este ca şi cum ţi-ai face o grefă de deget dintr-o gheară de găină)
2. faptul că a “pornit bine” se datorează rezervei de nutrienţi din materialul lemnos, când această rezervă s-a epuizat, cei doi parteneri au murit!
3. din cere “comerţ” ai luat ţeapă cu viţele? De la piaţă, cumva? Sau de la producători de viţe certificate, care ţi le înlocuiesc pe cele neprinse?
4. şi “plânsul” este una din cauzele calusării ineficiente
5. perioada optimă de altoit este noiembrie-decembrie, după care viţele se pun la “forţat” şi primăvara se pun într-o “şcoală de viţe”, în care vor creşte maxim doi ani. Abia apoi se plantează la locul definitiv, de preferinţă toamna, ca să poată face rădăcini şi să se aclimatizeze. Primăvara următoare vei vedea câte s-au prins şi câte nu
Detalii, te rog, pentru un răspuns cât mai complet!
pt vonheizer
vita de vie pe care o am este hibrida. eu am incercat pe la mijlocul lunii aprilie sa altoiesc in aceasta victoria si muscat de hamburg. altoiul l-am luat de la un vecin care are aceste vite. dimensiunile au fost relativ egale, aprox cit creionul. v-am spus ca am deja un cleste de altoit in omega, deci imbinare se face perfect. eu vreau sa altoiesc vitele deja din cimp, sa nu fiu obligat sa le scot si sa replantez altele fiind astfel obligat sa pierd citiva ani.
vitele altoite de care va vorbeam sint luate de la romexpo din cadrul unui tirg de agricultura de la standul unei firme foarte cunoscute si care desface in multe supermarketuri. le-am plantat pe linga un gard iar la fiecare vita i-am pus eticheta de la ambalaj. dezamagirea mare a fost ca in loc de victoria am ceva care nici feteasca nu se poate numi, deci boabe foarte mici, iar de inlocuit nici nu se pune problema din moment ce nu au avut bunul simt sa-si ceara scuze dupa ce i-am contactat pe mail si le-am explicat cele intimplate, cu toate ca era sa ma dea nevasta-mea afara din casa cind a vazut citi bani am dat, pt ca vorbesc de 25 de bucati. tocmai de aceea mi-am achizitionat acest cleste in ideea ca daca vad o vita care imi place la dv iau un altoi si o voi avea si eu, il pot folosi la trandafiri, pomi tineri, etc.
deci eu pentru vita din cimp as dori sfaturi. va multumesc!
Tica,
uite, citeşte câte ceva despre portaltoi, aici:
http://www.richter.fr/portegreffero.html
aşadar, nicidecum nu se poate altoi viţă nobilă pe hibrid, pentru că acesta nu este portaltoi! Michael Jackson şi-a tot făcut transplant de piele până a devenit alb, dar el…tot negru a fost!
Cleştele e bun la casa omului, e adevărat şi vă felicit pentru achiziţie. Dacă puteţi procura portaltoi de la pepiniere autorizate, îl veţi putea folosi cu succes.
În ceea ce priveşte achiziţia nefericită a viţelor care v-au dat atâta bătaie de cap, cred că v-aş putea ajuta, dacă mai aveţi bonul fiscal, sau orice document de achiziţie de la ei. Vă rog insistent să ne spuneţi care este furnizorul ţepuitor. Aici suntem într-o comunitate unde ne ajutăm unii pe alţii şi la bine şi la greu. Nu trebuie să mai ia nimeni ţeapă de la asemenea comercianţi. În plus, domeniul în care lucrez îmi permite să acţionez pe altă cale, atunci când apar nereguli/ilegalităţi în vie sau vinificaţie.
pt Vonheizer Am plantat anul trecut in gradina 20 vite de vie pt struguri de masa de diferite soiuri.In toamna am lasat 2 coarde a cite 5-6 ochiuri pt conducere joasa apoi le-am acoperit cu putin gunoi.In primavara le-am descoperit si am avut la un moment dat impresia ca mugurii se umfla apoi stagneaza.Acum spre surprinderea mea constat ca bat cordite din butuc si nu din coardele vechi.V-as fi recunoscator daca mi-ati spune unde am gresit si cum sa procedez in continuare.Sunt din tg.mures.Multumesc
Petru, dă-mi te rog, detalii amănunţite: ce fel de gunoi ai aplicat peste viţe, pentru a le îngropa? Ai avut îngheţ în zonă, în iarna asta? Orice alte detalii care crezi că m-ar ajuta să pun un diagnostic cât mai aproape de realitate.
Ceea ce s-a întâmplat acolo sună cam aşa: mugurii pe care i-ai văzut umflându-se au pornit din rezerva nutritivă a viţei, din lemn (este concentratorul substanţelor de rezervă, cu care via trece peste iarnă). Dacă a fost vorba de îngheţ, probabil că mugurele principal a fost afectat şi au încercat să pornească mugurii axilari (un “buton” de viţă de vie este alcătuit din trei muguri, unul principal, care va da un lăstar roditor şi doi secundari, axilari, care vor da lăstari frunziferi, vegetativi, lacomi).
Primăvara şi iarna sunt perioadele de maximă creştere ale rădăcinii. Dacă a fost vorba de îngheţ, în această primăvară, după ce au murit mugurii îngheţaţi, au început să crească noile rădăcini. Abia după ce via şi-a format un sistem radicular eficace, a început să trimită seva către restul plantei. Aşa au apărut noii lăstari. Dacă gunoiul a fost prea acid, este posibil să fi afectat mugurii principali şi în timpul creşterii rădăcinilor au murit şi mugurii secundari, pentru că nu ei erau prioritatea energetică a plantei.
Spui că au crescut lăstari direct din butuc. Asta e bine! Însă, anul acesta nu vei mânca strugurei (îmi pare rău că îţi dau o veste aşa de proastă!) şi chiar dacă vezi vreunul, să îl îndepărtezi, pentru a nu slei viţele tinere de puteri. Aceşti lăstari sunt corzile de anul viitor. Nu lăsa decât 1 (UNU) pe fiecare butuc. Asta se cheamă operaţiunea de recepaj şi se prectică dacă viţele au fost afectate de factori climatici negativi.
Sa ne spuna Tica,care e firma tepuitoare de la care a luat acei butasi,sa stim si noi.
vonheizer multumesc pt raspuns si daca dau timpul inapoi constat urmatoarele;Eu am lasat vitele neacoperite in prima perioada a iernii [mai precis pana la inceputul lunii ianuarie]cand mi s-a parut caci este cam frig[CCA -10-15 grC ] si atunci le-am acoperit cu gunoi care era de fapt iarba cosita in vara si pusa gramada.Am descoperit vitele in martie dar la inceputul lunii aprilie temp a scazut noaptea la 0 grC.probabil atunci au inghetat mugurii.Azi am taiat lastarii si am lasat doar cate unul dar te rog sa-mi spui cum sa-i conduc in continuare? Sa inteleg caci de aici incolo va trebui sa-i ingrop toamna?MULTUMESC
Petru,
la fiecare viţă, acel lăstar pe care l-ai lăsat, leagă-l de un arac, nu prea strâns, dar nici să îl bată vântul, Eu recomand ca aracul să fie pus pe partea cu vântul dominant, pentru că fereşte bine de deshidratare în timpul verii, sau , dacă este o zonă ferită de vânturi, pe partea de sud, ca să îl umbrească în zilele toride de vară. Prin August, scurtează-i vârful cu 1/3 din lungime. Până atunci, îngrijeşte via ca şi grădina (tratamente, control buruieni, fertilizat foliar, ce crezi că e cazul). La toamnă, mai vorbim!
Am o Tămâioasa Românească condusa semiinalt, foarte viguroasa. Din experiența anului trecut am lăsat anul acesta mai mulți ochi, poate prea mulți aceasta ducând la o îndesire mare, dar creșterea e aceeași ca lungime, coardele au la ora actuala peste 1,5m, frunze mari, iar grosime la multe trece de 10 mm. Daca ciupesc vârful ii dau copili, la fel de viguroși. Am nevoie de un sfat cum sa procedez in continuare, pentru anul acesta cât si in perspectiva anului viitor. Am atașat câteva poze aici http://notaxe.sunphoto.ro/vita_de_vie . Mulțumesc!
Salut! As dori sa-mi spuneti daca exista “afinitati” si incompatibilitati intre diferite soiuri de vie.Eu am plantat la intimplare soiurile (feteasca alba,tamaioasa rom,gelu si paula)printre alti butuci hibrizi si nobili.Ma gindesc ca ar trebui sa fie si aici ceva reguli de plantare,functie de paraziti si bolile care ataca in mod diferit,rezistenta la boli etc.Multumesc!
Sorin,
dacă ai plantat la întâmplare, se mai poate face ceva? Dacă există incompatibilităţile despre care ai vorbit, crezi că ai fi dispus să scoţi via şi să refaci plantaţia??? Sau întrebi cu speranţa că ai făcut bine amestecând soiuri nobile cu hibrizi?
Pentru oricare din motivele întrebării tale te informez că soiurile nobile se plantează între soiuri nobile, ca să avem strugurii pe care îi aşteptăm de la ele. Hibrizii sunt mai rezistenţi la boli, dar nu imuni. La dăunători…sunt la fel de sensibili, din experienţa mea, pentru că însectele, dacă găsesc hrană, mănâncă. (Este vorba de viţa de vie, pentru că sunt specii de plante care alungă anumite insecte
Sunt dintr- o zona de deal si in curte avem o vita de vie foarte riguroasa.In zona o numim TAMAIOASA(are niste struguri rosii cu boabe mari si parfumate).Deoarece este foarte batrana(peste 20-30 de ani) vreau s-o reinoiesc prin marcotaj.Am reusit in acest an,iar acum in fiecare loc unde a fost varful marcotei, este o TUFA de lastari de cca 0,8-1,2 m,care au chiar si struguri.Va rog sa-mi spuneti cum trebuie aceste TUFE lastarite?Strugurii care apar pe acesti lastari trebuiesc inlaturati?Multumesc!
riguros, riguroasă – adj.1. care este făcut cu scrupulozitate, sever, aspru. 2. care nu admite abateri, inflexibil, necruţător, neînduplecat. 3. despre afirmaţii: în fiecare afirmaţie există consecinţa clară a afirmaţiilor demonstrate anterior. 4. exigent, exact. 5. amănunţit, meticulos, migălos, scrupulos, serios.
Sorin,
viţa ta de vie este aşadar, riguroasă, sau VIGUROASĂ, că literele r şi v sunt cam la distanţă pe tastatură
OK. Tămâioasa ta, de culoare roşie este un HPD, adică un hibrid direct producător, interzis la plantare în UE, dar încă admis în cultură în grădinile familiale. Cât despre lăstărit…marcotele tale au lăstărit şi au devenit tufe. Noi nu le putem “lăstări” mai mult. Putem eventual, să reducem numărul de lăstari şi să le aerisim, să permitem noului butuc să devină indpendent şi să facă rădăcini care să suporte eventuala sarcină de rod de anul viitor. În consecinţă, lasă maxim doi lăstari la fiecare tufă, taie-i “cordonul ombilical” şi desparte tufa de planta – mamă şi nu plânge după strugurii pe care vei fi nevoit să îi arunci acum. La anul vei avea alţii, mai frumoşi. Altfel…la anul nu vei avea decât nişte strugurei mici, schilombistici
Spor la treabă şi nu te supăra pentru corecturi. Dacă nimeni nu ne corectează ajungem să credem că greşeala este regulă. Întreabă-l pe Huni, cu “măceratul”, că el nu s-a supărat 
O seară faină! Ella
Pentru Ella
Am o Tămâioasa Românească condusa semiinalt, foarte viguroasa. Din experiența anului trecut am lăsat anul acesta mai mulți ochi, poate prea mulți aceasta ducând la o îndesire puternica, dar creșterea e aceeași ca lungime, coardele au la ora actuala peste 1,5m, frunze mari, iar grosime la multe trece de 10 mm. Daca ciupesc vârful ii dau copili, la fel de viguroși. Am nevoie de un sfat cum sa procedez in continuare, pentru anul acesta cât si in perspectiva anului viitor. Am atașat câteva poze aici http://notaxe.sunphoto.ro/vita_de_vie . Mulțumesc!
Dan, bună seara!
Cu adevărat viguroasă, Tămâioasa ta! Aşa este, prea mulţi ochi şi, din cât văd eu, toţi sau majoritatea pe cepi. Nu mai ciupi vârfurile! Îndepărtează toate corzile de prisos. Te sfătuiesc să alegi 4 bucăţi, dacă se poate să fie inserate cât mai aproape de butuc şi faţă în faţă. Restul, fără milă, taie-le “la ras”, până nu secătuiesc butucul de vlagă. Va rămâne fără rezervă de carbohidraţi şi va îngheţa la iarnă. Tu trebuie să ajuţi şi creşterea în structura secundară (adică în grosime) a butucului. Altfel, anul viitor, nu vei avea struguri. Cred că nici acum nu ai prea mulţi, judecând după frunzişul exacerbat! Şi la primăvară, lasă doar câte un cep de doi ochi şi cu pereche o coardă lungă, de 12-14 ochi. Numai aşa vei tempera creşterile acerstea. Se pare că îi place, Tămâioasei, la tine!
O seară faină!
Sarut mana!
Nu pot sa nu ciupesc varfurile (de acolo vin, imi pare rau ca nu le-am mai facut o poza), anul trecut am avut corzi de peste 5 m. Langa vie am un par in care au mai ramas doua corzi de anul trecut, erau prinse prea sus si prea bine ca sa le pot da jos fara sa rup ceva.
Am dat jos aproape tot ce nu avea rod. Corzile ramase aproape toate au cate doi ciorchini. Tot in dimineata asta am observat ca ca mai sunt ciorchini care nu au legat foarte bine, si atunci am sa ii dau jos cu tot cu, coarda.
In ceea ce priveste butucul, in fiecare an am avut aceeasi problema (de vigoare), si a facut fata, nu am avut niciodata probleme cu inghetul (exceptie a facut-o un smochin, dar a dat de jos).
In conditiile acestea aplic tratamentul..”fara mila”?
Mai am nevoie de un sfat.
Din ea (tamaioasa romaneasca) am marcotat cateva corzi pentru a duce si la “gradina” unde terenul e nisipos (acolo am muscatul, pinot gris, chasselas dore si rose, victoria, dunavska, palatina, esther, etc) pentru a completa cateva spatii libere.
Procedez sau mai bine in primavara iau butasi altoiti (ce parere ai de Jupiter, de la Sem Luca)? Multumesc!
O zi buna si bafta la inscriere!
Huni,
nu reuşesc să postez un răspuns lui Vasile, aici. Am încercat de câteva ori. Ultima dată am salvat în word răspunsul, ca să nu îl mai reiau!
Am încercat imediat după întrebarea lui. Nu a mers. O să îl postez aici, la sfârşit. Sper să meargă!
Vasile, bună seara!
Citeşte despre soiul Moldova aici: http://www.sauron.md/moldova-121.html
Îţi recomand să completezi colecţia cu soiurile:
*Victoria
*Cardinal
*Codreanca
*Muscat de Hamburg
În niciun caz HPD!
Scuze pentru răspunsul cu întârziere! (Sunt în sesiune, am planuri de reconversia plantaţiilor viticole în 6 judeţe din vestul ţării şi fiul meu termină clasa a 8a…şi am primit rechemare din concediu! Mă iertaţi că nu v-am răspuns foarte prompt!? De acum voi fi pe aici şi ne vedem!
O seară faină!
Multumesc foarte mult pentru raspunsuri!
Inca o intrebare: conditiile climatice din zona mea ar permite si cultivarea unor soiuri pentru vin?
Daca da, care ar fi acelea?
P.S. Ma gandeam ca la toamna prin octombrie / noiembrie sa merg pana la Cotnari sa aduc niste cordite de Grasa de Cotnari / Tamaioasa Romaneasca dar nu stiu daca le merge in zona Sucevei.
Multumesc.