Ultimele comentarii

  • Doina: [img]http://hobbygradina.ro/wp-content/uploads/2014/10/Hawor...
  • Doina: Revin cu noutati la postarea mea din 15 aprilie 2013.Am risc...
  • phlox: @Teodora: Multum...
  • Teodora: Multumesc mult Phlox, pentru acest raspuns detaliat ! Chiar...
  • andrey: Am o intrebare daca complectez golurile iarba nu creste in m...
  • phlox: @Gabin: Corect! ...

Un alt nivel: pălincă de prune, proprie

pruneCel care își face singur băutura pentru serile lungi și reci de iarnă, din recolta proprie, cred că deja a ajuns la un alt nivel al grădinăritului. Toată lumea știe (nu cred ca n-ați știut) că scopul principal a existenței prunelor este de a fi materia primă pentru pălincă sau țuică de prune, cu toate ca sunt foarte gustoase și crude, sau ca gem, eventual preparat în prăjituri. Anul acesta în premieră voi încerca să fac țuică proprie, producția de prune fiind foarte bună, deci bineînțeles am mari speranțe în legătură cu rezultate. În grădină avem 4 pruni care nu au fost îngrijiti înainte să  ne mutăm noi în casă, pe care de 2 ani încerc să-i readuc la forma lor bine meritată. Cel mai bătrân era așa de afectat de insecte dăunătoare încât vedeai cerul prin frunzele găurite, dar nici la restul nu era foarte diferită situația. În decursul anilor trecuți am efectuat tăierile de iarnă, precum și cele de rărire, și bineînțeles tratamentele fitosanitare periodice contra bolilor și dăunătorilor. zeama_pruneSunt anumite greșeli, cum ar fi dezvoltarea incorectă a pomilor (din cauza lipsei tăierilor de rigoare), care nu se pot remedia în totalitate, însă prefer să am un pom imperfect decât sa-l înlocuiesc și să aștept cinci ani pentru prima recoltă normală.

Am avut grijă de pomișori, iar anul acesta m-au recompensat cu o producție record (cel puțin de când ne-am mutat noi aici), care probabil are de-a face mai mult cu faptul ca a fost un an bun pentru producția prunelor, dar mie îmi place să cred că este rezultatul eforturilor mele. Din păcate cel care a fost cel mai promițător, a fost grav afectat de monilioză, astfel pierzându-se 90% din recoltă, dar a fost o lecție bună pentru anul viitor. Spre sfârșitul verii am adunat frecvent fructele căzute, păstrându-le doar pe cele sănătoase, într-un bidon de plastic, unde acum deja au și început să  fermenteze, urmând ca în cursul iernii sau primăvara să ducem la cazan aproximativ 100 de litri de ”zeamă”.

21 comments to Un alt nivel: pălincă de prune, proprie

  • Feri

    Salut.
    In primul rand daca culegi prunele pentru palinca, iti recomand sa aduni nu doar prunele frumoase, ci si cele usor sau mai mult putrezite, pentru ca pana la urma o sa putrezeasca (fermenteze) toate, asta e si scopul, daca vrei sa obtii cantitatea maxima de palinca. Nu e tocmai interesant sau frumos sa culegi prune stricate, dar asta e, daca iti place palinca :)
    Ai facut o poza buna despre prunele deja fermentate, dar posibil sa fi facut a mica greseala. Cand prunele se fermenteaza, se creaza un fel de pielita pe ele, ceea ce trebuie lasat frumos pe ea. Presupun ca tu nu ai facut asa, l-ai amestecat, altfel nu iesea poza asa de bine. In cazul asta ai sanse bune sa-ti scada cantitatea de alcool si iti recomand sa pui un capac pe vasul respectiv, sau acopera-l cu o folie de plastic (ca borcanul de compot).
    Prunele se fac majoritatea vara, in August. Cunoscotorii incep sa faca palinca deja prin Octombrie/Noiembrie, pentru ca prunele s-au fermentat deja, si nu are rost sa-l tii pana in primavara.
    In functie de calitatea si tipul prunelor, poti sa te astepti ca se face in jur de 7-11% palinca (dublu destilat cu alcoolemie peste 50%) din materia prima, prunele gata fermentate.
    Sa stii ca palinca cea mai buna se face in cazan de cupru (conteaza si calitatea cuprului, dar nu ma pricep) si se face mai buna daca s-a fiert pe lemne. Are ceva legatura cu temperatura si putearea focului. A facut o data bunicul meu pe gaz, si nu a fost la fel de buna, dar probabil ar fi metode de a potrivi incalzirea. Daca te duci la un cazan bun, stiu aia cum trebuie facut.

  • huni

    Mersi pentru feedback Feri, contine multe informatii noi pentru mine!

  • [...] la un alt nivel, despre palinca de prune proprie. Un articol interesant si folositor. Categoria : Food& Wine. You can follow any responses to [...]

  • Mult succes. Da, asteptam palinca in sticle etichetate.
    Lucrurile naturale primeaza :)

  • [...] sunt destul de necăjit din cauza producţiei slabe din acest an, articolul de anul trecut despre planurile mele mărețe de a face pălincă (care nu s-au îndeplinit) este printre cele mai populare în ultimele săptămâni, ca să [...]

    • gavril

      Buna sara,
      No si a mui bai ca nu faci palinca.
      este de cumparat destula.
      Stropesti cum trebeuie,ingrijesti bine pomii la anul
      si facem PALINCA IMPREUNA.

      • huni

        Pai din fericire n-o sa fie nevoie de masuri chiar asa de drastice (cumparare)…cum am zis si mai sus ma salveaza socrul ;).
        Sper sa ai dreptate si o sa facem palinca impreuna!

  • Dan

    @Feri: Totusi,este indicat sa punem prune foarte bine coapte si sanatoase;fenomenul este de fermentare, nu de putrezire;la pojghita ce se formeaza deasupra nu trebuie umblat,altfel pierdem mult alcool rezultat din fermentatie

  • Torgau

    @Huni: Prunele culese trebuie sa fie coapte, nu are importanta daca arata bine sau nu, oricum fermenteaza. Vasul in care se pun la fermentat nu trebuie acoperit,daca este o iarna friguroasa si cu zapada, deoarece peste pojghita (pluta) care o fac prunele se mai face una de la zapada, ploaie, frig, asadar chiar daca cade pluta de la prune ramane cealalta si nu se pierde taria. In conditiile astea le poti baga in lucru undeva prin februarie. Eu unu fac prima data rachiu de 28 de grade , il las un an sau doi in butoi de stejar si dupa aceea fac palinca care iese la 54-56 de grade. Mi se pare ca are o aroma putin deosebita. Trebuie sa ai grija cand distilezi a doua oara, focul sa fie moale, sa nu o grabesti. Spor la treaba !

  • Radacina

    Sanatate….

    Vreau sa-mi aduc si eu contributia la discutia despre prepararea de Tuica si Palinca. Prunele trebuie sa fie bine coapte (nu se culeg)se scutura copacul bine de 2-3 ori in decurs de o saptamana doua (depinde de temperatura)este important sa nu se amestece diferite soiuri de prune intre ele. Fermentarea se face in vase de lemn (tocitori) de 500-1500 de litri sau mai mari/mici. Fermentarea are loc in primele 2-3 saptamani cu multa drojdie naturala sub forma de spuma (buna pentru dospit paine, da un gust foarte deosebit de placut)Dupa fermentare se face distilarea, aici se vede priceperea “gospodarului”. Noi am folosit un alambic din cupru confectionat de cineva pe la anul 1906 Tata l-a cumparat prin ani ’30 si a fost reparat de cateva ori (inlocuit fundul)Incapeau cam 12 galeti de borhot si obtineam cam 12- 15 l de tuica, 28-30 de grade depinde de soiul de prune folosit. Important este ca primul litru de alcol sa fie separat de restul tuici(poate fi folosit la frectii si dezinfectari)Tuica proaspata are un gust specific si nu este prea buna. Dupa 3 ani in butoie de stejar cu 1-2 doage de dud, Tuica devine galbena si “asperitatile ” dispar se “roade”. Am baut tuica veche de 16 ani si pot sa va spun ca practic nu se simnte taria….decat dupa 15 minute:) Tuica este un medicament pentru oameni mai batrani…Daca vreti sa va imbatati….beti Votca sau Palinca. Asa se face Tuica la Motaieni Jd. Dambovita si la Port Orchard USA

  • la busteni am cumparat palinca tuica dublu distilata la piata din centrul orasului. dupa ce am revenit in israel am gustat din bautara denumita palinca, in general tuica are o culoare galben pal dar cea cumparata de mine era incolora .vanzatoarea mi-a spus ca in afara de prune mai are si pere si de aia nu are culoare galben deschis, taria e cam 45-50 de grade dar am indoieli ca produsul e natural.
    cum pot verifica daca palinca mea este falsificata ? cautand in internet n-am gasit explicatii , poate e cineva specialist in materie de palinca si ma va lamuri????la noi de ex, se falsifica uzo sau arack cu vodca sau alcool diluat pana la 40 grade cu adaus de esenta de anis cumparata di franta etc etc este posibil sa se adauge in tuica alcool etilic sau metilic?

    • dan icon

      Daraga Harry,

      am facut si eu cercetari in trecut asupra culorii si denumirii acestei bauturi distilate.
      Culoarea vine nu de la fruct, ci de la felul cum a fost depositata dupa prima distilare. Dupa prima distilare se depositeaza in butoi de stejar sau lemn de dud pentru imbatrinire (la fel se face si whisky-ul). Dupa un an sau doi se trage din nou si se ridica de la 30% concentratie la 50% concentratie. Dintr-o regiune sau alta a Romaniei oamenilor le place sa bea tuica mai slaba sau mai tare. Culoarea vine deci primordial de la felul cum a fost stocata dupa prima distilare. Numele nu are nimic de a face cu felul cum a fost pregatita.
      TUICA este termenul romanesc, PALINKA este cel unguresc, SLIBOVITA cel slav folosit de sarbi, croati, slovaci si cehi, RACHIU este aceklasi lucru de origine turceasca. Eronat romanii cred ca sant bauturi diferite. Desigur ca este o diferenta enorma in felul cum este preparata de la o casa la alta. Toate sant naturale, dar acum vime problema cea mai importanta. Nivelul de educatie si experinta a celui care pregateste, pentru ca este foarte important ca la inceputul distilarii sa se face separaratia corecta dintre alcolul metilic care iese primul pri evaporare intre 56 – 78 grade C, si apoi iese alcolul etilic pe care vrem sa-l savuram. Tuica cand iese la prima distilare este perfect transparenta, la fel din oricare fruct, la fel si cind se face rom si cand se face whisky. Su o ultima paranteza cand alcolul se extrage din pulpa de la struguri in Romania se numeste TESCOVINA iar in Italia GRAPA. Poate fac erori la ceea ce am descris si astept si complectarile altora. Aceasta bautura a intrat pe teritoriu prezent al Romaniei in nordul Transilvaniei aprox. in secolul XIV dar si-a facut drumul prin tarile nord germanice din zona Alsaciei si Lorenei (Franta) unde se consuma sub numele de “Aeu d’Vie” facuta dintr-o varietate de fructe: prune, pere, zmeura si cirese(Kirshe)

      • dori

        @dan icon: Buna explicatia pana la un singur punct.
        Alcoolul metilic se mai prepara din distilarea lemnului din care cauza se mai numeste alcool de lemn.Este o substanta otravitoare care,atunci cand este inghitita,produce orbirea,apoi moartea,se foloseste ca solvent precum si pentru prepararea altor compusi organici.
        Alcoolul etilic se obtine prin fermentarea unor zaharuri cu drojdie.
        SA AVEM GRIJA CE BEM ,SANATATE!

      • ovidiu

        @dan icon: Cum stiu cand numai curge alcool metilic ? Ce se poate face cu el ? Se arunca ?

  • alex

    buna ziua la toti.as dori sa antreb pe cineva care stie cum se face rachiul de corcoduse amestecate cu caise asa ca an ardeal….bun la gust si o tarie buna.doresc o reteta specific din ardeal.multam fain baieti

  • sam

    Va salut.Fac tuica de vreo 15 ani cu un cazanel de vreo 40 l,mostenit de la socrul meu.Intre timp mi-a crescut un cires si anul trect am facut tuica din cirese.Imi poate spune cineva cat se lasa ciresele la fermentat,dar perele paduretze?Va multumesc.

  • ghici.cine.vine

    Dupa ce culegi prunele, cate zile trebuiesc lasate la fermentat?

  • terente

    Cea mai buna tuica,ca aroma si gust,se face din pruna romaneasca.Taria optima este de 38-42 grade.La tarii mai mari dispare aroma specifica prunei.Palinca nu se poate compara la gust,aroma, cu tuica de mai sus!
    Privitor la depozitarea,pentru invechire,in butoaie de dud sau stejar se poate spune ca merge.Preferabil sa se utilizeze butoaie care s-au folosit anterior.Mai ales la stejar nou te poti trezi ca ies taninurile din doaga si se schimba complet gustul tuicii!
    Aroma originala se simte numai la depozitare in recipiente de sticla,la minim o jumate de an!Feriti-va de plasticaraie-schimba complet gustul!
    Sfirsitul fermentarii se verifica astfel:
    -deasupra vasului se formeaza un strat de prune maronii (“podul”);
    -Cit timp fermenteaza prunele podul se ridica in vas,peste nivelul initial.La incetarea fermentarii podul coboara;
    -bagind mina sub pod se scot citeva prune si se turtesc intre degete.Ele trebuie sa pocneasca;
    -se gusta zeama.Trebuie sa aiba un gust acrisor placut si sa miroasa a alcool.Prunele superfermentate au miros de otet;
    Atentie la:
    -temperatura de fermentare.La valori scazute sub 15 grd Celsius fermentarea poate inceta si va puteti pacali;
    -inainte de distilare se inlatura complet podul!O singura pruna maronie daca ramine ii da gustul ala neplacut,de “MAT”;
    -pentru evitarea pierderilor orice putina inceputa se distila fara intrerupere,cazan dupa cazan.
    Nu sint adeptul pastrarii prunelor pina la toamna sau primavara.Exista marele risc de otetire a prunelor,in plus si zeama isi schimba gustul,in mod neplacut.
    Folositi cazane de cupru de 80-120 l.Cel mai important la un cazan este fundul-cu cit e mai gros cu atit este mai bine!
    Faceti numai foc mic sub cazan,cu lemne rotunde.Evitati astfel prindere borhotului pe fundul cazanului sau chiar spumarea.
    Cazanul se umple numai la semn,de regula cca o palma pe inaltime fata de buza cazanului.
    Ori de cite ori simtiti la distilare miros de alcool verificati zonele unde ati etansat cu faina si dac nu cumva ies vapori la iesire-racire insuficienta sau foc prea tare.
    Succes!

Leave a Reply

  

  

  

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Upload Files

You can include images or files in your comment by selecting them below. Once you select a file, it will be uploaded and a link to it added to your comment. You can upload as many images or files as you like and they will all be added to your comment.