Ultimele comentarii

  • armeria: :) si ca sa vezi ca "fiecare nas isi are nasul" (nu mai pun ...
  • armeria: Pai, nu e intai cauza si apoi efectul? :) Trebuie sa cuno...
  • huni: Da, este buha, insa sunt socat ca voi ati reusit s-o identif...
  • zephirine: da, buha e bat-o vina.
  • armeria: Deci,omida ta provine de la BUHA GAMMA (buha gradinilor de l...
  • armeria: Multumesc,Huni! La gandul ca bulina va fi rupta-n doua, nu ...

Top comentatori

  1. armeria (36)
  2. Zephirine (34)
  3. vonheizer (18)
  4. gradinaritdupaureche (16)
  5. cristina (10)
  6. rapsodia (9)
  7. Mihaela (8)
  8. ba_laura (7)
  9. victoria (7)
  10. Maryanne (6)

Compostarea

P4170024__cCe este compostarea?

Compostarea este defapt transformarea deseurilor biodegradabile, cum ar fi cele din bucatarie si din gradina,  intr-un material nutritiv, ce poate fi folosit in locul ingrasamintelor chimice. Pe langa faptul ca este o sursa gratuita de ingrasamant natural, este si o metoda ecologica de a scapa de mai mult de o treime din gunoiul menajer. Compostarea se poate face cu lazi de compost speciale din plastic, insa aici va voi prezenta un recipent, care poate fi asamblat in cateva ore, cu un cost redus. Compostul poate inlocui cu succes si balegarul, la care gradinarii din orase nu prea au acces, nefiind neglijabil nici aspectul estetic si sa nu mai vorbim de mirosurile neplacute, care sunt eliminate complet prin folosirea compostului.

Principii de baza

Este important de stiut ce se poate composta si ce nu. In general pot fi compostate cam toate deseurile din gradina cum ar fi iarba taiata, frunzele uscate, buruienii (cele care nu au seminte mature), fructele stricate, mai putin materialele lemnoase (acestea putand fi adaugate numai dupa ce au fost macinate), hartie , s.a.m.d. Nu sunt acceptate oase,  produse lactate, sticla, pietre, carne, metal, plastic, etc. si in general, nici un material care nu se descompune in mai putin de un an. Amplasarea recipientului de compost trebuie sa fie la semiumbra, ca sa beneficieze si de caldura dar sa nu se usuce prea repede. Este extrem de important contactul direct intre compost si pamant si ca recipientul sa aiba gauri de aerisire. Dimensiunea minima pentru un recipient este de 1 m³, dar poate fi nevoie de un volum si mai mare in cazul gradinilor mai mari.

Sfaturi practice

DSC_0992Cel mai practic este un model cu mai multe compartimente, fiecare continand material dintr-un singur an, pentru ca este nevoie de o perioada mai lunga de un an ca deseurile sa se transforme in compost. De exemplu, daca avem numai un singur recipient in care colectam in primul an pana la toamna, cand ar fi timpul sa-l imprastiem pe teren inca nu este gata, iar in anul urmator nu vom mai avea loc pentru deseurile noi.

Conform legilor lui Murphy gramada de compost, tot timpul este la capatul celalalt al gradinii, decat unde am avea nevoie de ea. Eu fiind un gradinar lenes din fire, din experienta proprie recomand instalarea a doua lazi, daca este posibil, in colturile opuse a gradinii…pentru orice eventualitate.

Lemnul din care se face recipientul trebuie tratat! Pentru tratamentul lemnului eu prefer bait, insa sunt nenumerate alte optiuni, important este protejarea lemnului de umiditate.

Pentru a usura golirea lazii si amestecarea compostului (pentru cei ambitiosi) este recomandat ca una dintre pereti sa fie detasabila. Procesul de descompunere poate fi accelerat daca acoperim gramada cu o folie neagra si udam din cand in cand  compostul.

DSC_0994Pentru asamblarea lazii de pe imagini la colturi am folosit rigole de 5×5 cm si la pereti scanduri de 10 cm latime intre care am lasat distante de 5-7 cm. Inaltimea este de aproximativ 1m iar capetele de jos a rigolelor au fost ascutite si lasate mai lungi cu 40 de cm, partea asta fiind ingropata in pamant pentru a tine ansamblul pe loc. Dimensiunea este de 1.2×1.2 m insa ulterior m-am convins ca puteam linistit s-o las mai mare pentru ca deja spre august s-a cam umplut, suprafata de gradina fiind de aproximativ 500-600 m2. Am acoperit lemnul cu doua straturi de bait de culoare nuc, care protejeaza lemnul si accentueaza textura acestuia.

Pentru mai multe informatii puteti vizita linkurile de mai jos:

Daca aveti nelamuriri folositi cu incredere comentariile!

Voi preparati compost in gradina?

· Carbune.
· Taieturi de iarba tratata chimic ;
· Cenusa de carbune ;
· Materie contaminata ;
· Produse lactate ;
· Prosoape / scutece ;
· Plante bolnave sau infectate de insecte ;
· Grasimi ;
· Alimente grase/uleioase (brânza, unt) ;
· Resturi de peste;
Bibliografie
Centrul de Consultanta Ecologica Galati,
Compost, www.cceg.ro
Hamilton, Backyard Composting in Hamilton
– user’s guide, www.hamilton.ca/waste
New York States – Department of
Environmental Conservation, Easy Backyard
Composting
· Sticla;
· Untura;
· Namol ;
· Carne ;
· Metal ;
· Deseuri de la animalele de casa ;
· Plastic ;
· Produse sanitare ;
· Coji de nuca ;
· Buruieni cu seminte mature ;
· Cenusa de lemn.

7 comments to Compostarea

  • Maryanne

    f bun materialul de mai sus.Si eu fac compost.

  • daca tot a adus armeria in discutie problema compostului, profit de ocazie si va intreb: voi cum tineti sobolanii departe de compostor? ieri a venit vecinul si mi-a spus ca a gasit materiale din compostor (coji de oua, de ex.) in cutia cu tabloul electric de langa gard. e drept ca intr-o zi am vazut si eu ceva miscare pe acolo, cand m-am dus sa mai arunc ceva, dar am crezut ca mi s-a parut.

    • huni

      Eu pana acum nu am avut observat asemenea probleme la compost. Ce am citit este ca nu-i bine sa arunci carne, sau prea multa mancare la compost, tocmai pentru a evita aceste probleme. Noi punem toate resturile vegetale din gradina (iarba taiata, buruienii, frunze uscate etc) iar din bucatarie de obicei ducem la compost doar coaja legumelor, sau coji de oua. Foarte rar aruncam mancare la compost pentru ca ce nu mancam, de obicei dam la caine sau pisica. Ce pot sa-ti sugerez este sa incerci sa nu mai arunci mancare deloc…poate asa vor disparea si vizitatorii nedoriti.
      S-ar putea ca atractia principala pentru sobolani sa nu fie compostorul tau, ci altceva, de exemplu cotetul porcilor de la vecini, nu stiu insa daca este cazul la tine, doar o idee.

  • mancare nu arunc nici eu, ci doar resturi vegetale de la curatat legumele, fructe care s-au stricat, fructe care au cazut din pomi si buruieni. nea şobo ăla de s-a bagat in cutia electrica a vecinului a carat cojile de oua si CROCANTELE CAINELUI, care staU in fata usii de intrare in casa! asta mi s-a parut cel mai grav, ca a ajuns si pana in fata usii, usa pe care eu o las ziua deschisa. in plus, mi-e teama sa nu mi-l muste pe max …
    vecinii nu au porc, cel putin cei care stau gard in gard cu mine, in schimb, chiar in fata curtii mele, este un teren viran pe care toata lumea arunca crengi si buruieni si pe care au crescut multe balarii. sunt sigura ca acolo isi au locuinta, dar de ce mai vin si la compostorul meu si la mancarea cainelui? ma cam sperie chestia asta.

  • armeria

    Mihaela, am avut si eu problema asta, cu venitul la mancarea cainilor, dar la inceput cand ne-am mutat si din cand in cand mai vad cate unul prin zona…Cainii mei ii vaneaza foarte repede, dar nu-i mananca.
    De obicei, cumpar de la farmaciile veterinare, niste “prajiturele”- asa le zic eu – pe care le asez pe traseul lor. Dupa cateva zile, dispare pliculetul si crapa si sobolanul.
    La compost nu i-am vazut.

Leave a Reply

 

 

 

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>